Craiovenii ar putea fi obligați să plătească din banii lor circa 150.000 de euro pentru despăgubirea comercianților de haine vechi din Târgul Municipal afectați de incendiul de acum două săptămâni. Primăria și SC Piețe și Târguri SRL au propus, iar consiliul local a votat în unanimitate, acordarea unui ajutor de urgență de o mie de lei din bugetul local al orașului pentru fiecare dintre comercianți, deși ambele instituții sunt vinovate de faptul că târgul a funcționat ilegal încă din 2013. În plus, firma de la care Piețele au închiriat terenul pentru târg, SC Texind SA, era obligată prin contract să încheie o asigurare împotriva incendiilor, cutremurelor și a altor riscuri diverse, lucru pe care nu l-a făcut. Hotărârea de Consiliu prin care s-a aprobat ajutorul nu vorbește nicăieri despre efectuarea vreunei anchete sociale pentru acordarea banilor și despre plata la zi a datoriilor către bugetul local, așa cum cere legea, ci impune doar condiții minimale, cum ar fi depunerea unei cereri, domiciliul în Craiova și dovada că respectivul comerciant a funcționat în târg. Oficial, motivul ajutorului este eliminarea marginalizării și a excluderii sociale.
În plus, acordarea banilor devine problematică în condițiile în care comercianții de haine vechi nu sunt înregistrați juridic ca persoane fizice autorizate sau întreprinderi individuale, iar Direcția Antifraudă spune că acest lucru este evaziune fiscală.
Consiliul Local Craiova a votat, săptămâna trecută, la propunerea primăriei și a SC Piețe și Târguri Craiova SRL, alocarea din bugetul local a sumelor necesare pentru acordarea ajutoarelor de urgență către comercianții de haine vechi din Târgul Municipal, afectați de incendiul din 11 decembrie. Este vorba despre un ajutor de o mie de lei pentru fiecare comerciant căruia focul i-a distrus marfa. Hotărârea nu spune câți comercianți vor beneficia de acest ajutor, dar în zona distrusă de incendiu vindeau circa 600 de persoane. La un calcul simplu rezultă că suma care ar putea fi plătită din bugetul local este de 600.000 de lei, aproximativ 150.000 de euro. Primii care au avut inițiativa acordării ajutorului au fost cei din conducerea SC Piețe și Târguri Craiova SRL. „În cazul în care legislația în vigoare permite acordarea unor ajutoare de urgență pentru calamități și, bineînțeles, numai în cazul în care Bugetul de Venituri și Cheltuieli al Primăriei Craiova permite acest lucru, vă rugăm să analizați posibilitatea de acordare a unor ajutoare de urgență. Menționăm că, din activitatea de comercializare, majoritatea respectivilor comercianți își întrețineau familiile“, se arată într-o adresă din 15 decembrie a SC Piețe și Târguri Craiova SRL, semnată de întreaga conducere a societății în frunte cu directorul Claudiu Neagoe. Acesta s-a făcut remarcat în ultimele zile, spunând că a știut că târgul funcționa ilegal, fără autorizație de securitate la incendiu, dar că a acceptat acest lucru pentru ca respectivii comercianți să nu se simtă marginalizați și excluși social și astfel să crească rata infracțiunilor. Aceste motive au fost îmbrățișate imediat și de Primăria Craiova, prin Direcția Administrație Publică și Asistență Socială care a întocmit raportul pe baza căruia consiliul local a aprobat ajutorul de urgență. „Prin activitatea desfăşurată de aceste persoane, s-a asigurat un cadru propice pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ori permanente ale situaţiilor care pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a acestora, în contextul economic actual, prin participarea în mod deplin la viaţa economică şi socială a municipiului nostru. Cadrul general de organizare funcţională şi finanţare a sistemului naţional de asistenţă socială este reglementat de Legea nr.292/2011, act normativ ce are drept scop prevenirea, limitarea sau înlăturarea efectelor temporare ce pot genera marginalizarea sau excluziunea socială a persoanei, familiei, grupurilor ori comunităţilor (…) Scopul acestei iniţiative este acela de susţinere a comercianţilor ce îşi desfăşoară activitatea în Târgul Municipal Craiova şi au fost afectaţi de incendiul produs pe 11.12.2015, comercianţi care cu preponderenţă fac parte din comunitatea romă a municipiului Craiova“, se arată în raportul direcției primăriei, care invocă temei legal pentru acordarea ajutorului Legea nr. 292/2011 privind asistența socială. Contrar legii, însă, direcția primăriei a propus, iar consiliul local a votat criterii minimale de acordare a banilor, precizând clar că nu se impune anchetă socială „dată fiind categoria socio-profesională defavorizată în care se găsesc“, adică „are drept sursă existenţială activitatea prestată în standurile afectate de incendiu“. Practic, primăria, prin direcție, vrea să acorde aceste ajutoare pe baza a trei criterii simple: o cerere din partea solicitantului, buletinul care să dovedească domiciliul în Craiova și adeverință de la Piețe care să arate că funcționa în târg în momentul incendiului.
Ori săraci, ori marginalizați
Criteriile cerute de primărie sunt incomplete și încalcă tocmai Legea nr. 292/2011 care este mult mai drastică. De exemplu, la articolul 6, legea vorbește despre ancheta socială pe care o definește ca „metodă de investigaţie întemeiată pe diferite tehnici de culegere şi de prelucrare a informaţiei, în scopul analizei situaţiei sociale şi economice a persoanelor, familiilor, grupurilor sau comunităţilor“. La articolul 9 alineatul 1, Legea nr. 292 clasifică beneficiile de asistență socială, iar cazul de față s-ar încadra la litera a: „beneficii de asistenţă socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială“. De asemenea, sărăcia este definită la articolul 6 litera hh: „sărăcia reprezintă starea unei/unui persoane/familii/grup/comunităţi manifestată prin lipsa resurselor strict necesare cumpărării bunurilor şi serviciilor considerate a asigura nivelul minim de trai într-o anumită perioadă de timp, raportat la condiţiile socio-economice ale societăţii. Pragul de sărăcie reprezintă cuantificarea resurselor, iar standardele utilizate pentru stabilirea acestuia sunt influenţate de nivelul general al costului vieţii, precum şi de specificul politicilor sociale adoptate“. După lecturarea articolelor apare următoarea întrebare: până la urmă, dacă nu primesc acești bani, comercianții din târg se simt marginalizați și excluși social sau sunt săraci din start? Oricare ar fi situația lor, un lucru este clar. Potrivit articolului 9, alineatul 9, banii se acordă numai dacă aceștia sunt la zi cu plata datoriilor către bugetul local. „Beneficiile de asistenţă socială finanţate din bugetul de stat şi, după caz, din bugetele locale se acordă sub rezerva achitării de către beneficiar a obligaţiilor de plată faţă de bugetul local“. Articolul este foarte clar. Pe de altă parte, legea spune la articolul 11, litera c, că ajutoarele de urgență se pot acorda „pentru situații cauzate de calamități naturale, incendii, accidente etc.“. Mai pot fi acordate, însă, aceste ajutoare atunci când Piețele și primăria sunt vinovate pentru că au știut și au permis funcționarea ilegală a târgului fără autorizație de securitate la incendiu? În mod normal, conform contractului de închiriere a terenului semnat de SC Piețe și Târguri Craiova SRL cu SC Texind SA există o clauză, articolul 7.6 care obliga SC Texind SA să se asigure împotriva incendiilor, pagubelor provocate de apă, cutremurelor și a altor riscuri diverse. Texind nu a încheiat această asigurare, iar Piețele nu au fost interesate de acest lucru. Și atunci apare altă întrebare: de ce să plătească toți craiovenii pentru neglijența celor două firme, dintre care una deținută de Consiliul Local Craiova? La urma urmei, comercianții ar putea să ceară despăgubiri celor două firme și primăriei pentru neglijență în administrarea târgului.
Antifrauda: Pentru vânzarea cu amănuntul este nevoie de casă de marcat și bon fiscal
Cum o problemă duce la alta, obligativitatea legală a comercianților de a fi cu plățile la zi către bugetul local atrage atenția asupra altui aspect. Sub ce formă și-au desfășurat ei activitatea în târg? Au fost înregistrați ca persoane autorizate, au plătit taxe la stat ca orice alt contribuabil? Într-un răspuns trimis la solicitarea GdS, SC Piețe și Târguri SRL a precizat că respectivii comercianți își desfășoară activitatea ca „persoane fizice“. „Potrivit HCL nr. 642/2014 privind aprobarea taxelor pentru utilizarea locurilor publice și private din piețele municipiului Craiova și din Târgul Municipal Craiova, pentru anul 2015, persoanelor care vând haine și încălțăminte second-hand în Târgul Municipal li se percepe o taxă de 1 leu/mp/zi pe bază de bon fiscal pentru utilizarea terenului administrat de societatea noastră“, se arată în răspunsul Piețelor. Direcția Antifraudă are însă altă părere, care ar duce la concluzia că în Târgul Municipal se face evaziune fiscală. „Pentru desfășurarea unei activități de comerț este nevoie de autorizații emise de primărie. Tot primăria este și cea care verifică aceste autorizații, prin poliția locală. Pe de altă parte, pentru vânzarea cu amănuntul este nevoie de casă de marcat și bon fiscal, iar pentru vânzare cu ridicata – de factură fiscală“, a declarat Alexandru Cristea, purtătorul de cuvânt al Direcției Antifraudă din cadrul ANAF. Declarațiile sale au fost întărite de reprezentanții Direcției Regionale a Finanțelor Publice, care, întrebați dacă este nevoie ca respectivii comercianți să fie înregistrați fiscal, au spus următoarele: „Comercianții din Târgul Municipal trebuie să fie organizați într-o formă comercială sau alta, fie ca întreprindere individuală (ÎI), PFA, fie ca SRL. Ar fi ilegal să practice comerț fără să fie astfel organizați și nu ar fi autorizați pentru acea activitate. Ar desfășura activități clandestine, dacă nu ar fi organizați ca PFA, ÎI etc. Cei de la Antifraudă Fiscală au dreptul să îi controleze pe comercianții din târguri“. Potrivit unei hotărâri de consiliu din 2006, comercianții din târguri și piețe nu trebuie să obțină autorizație sau acorduri de funcționare de la primărie, activitatea din aceste locuri fiind exceptată din regulamentul privind exercitarea activităţilor de comerţ în zone publice de pe raza municipiului Craiova.
Pe baza cărei legi se dau ajutoarele?
Altă anomalie legată de acordarea ajutoarelor de urgență este temeiul legal în baza cărora s-ar putea acorda. În adresa trimisă către primărie pe 15 decembrie, Piețele cereau acordarea ajutorului dacă „legislația în vigoare permite“ acest lucru. În răspunsul trimis ieri GdS, Piețele s-au sucit și susțin că au cerut acest lucru în baza Legii nr. 416/2001. „SC Piețe și Târguri Craiova SRL a solicitat Primăriei Craiova și consiliului local să analizeze posibilitatea acordării unor ajutoare de urgență(…) în baza Legii nr. 416/2001(…) Din punctul nostru de vedere, Legea nr. 416/2001 permite acordarea de ajutoare de urgență pentru calamități și alte situații deosebite, iar în acest caz am considerat că persoanele afectate de incendiu se află într-o astfel de situație deosebită“, se arată în răspuns. De precizat că Legea nr. 416/2001 se referă, de fapt, la asigurarea venitului minim garantat, acordat pe bază de anchetă socială și cu obligativitatea prestării muncii în folosul comunității. Doar pe final, legea prevede, la articolul 28, alineatul 2, posibilitatea de acordare a ajutoarelor: „Primarii pot acorda ajutoare de urgență familiilor şi persoanelor care se află în situații de necesitate cauzate de calamități naturale, incendii, accidente, precum şi pentru alte situații deosebite, stabilite prin hotărâre a consiliului local“. E cale lungă de la calamitate la motivarea primăriei că respectivii comercianți s-ar putea simți marginalizați și excluși social.
Vasilescu: Este doar o intenție
Într-un răspuns trimis aseară GdS, primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a precizat că hotărârea de consiliu de săptămâna trecută se referă doar la intenția de a prevedea aceste sume în bugetul pe anul viitor. „Urmează să se depună cereri, să se verifice și va urma, în ianuarie, o hotărâre de consiliu local nominală“, a spus primarul.
Se lucrează la noul târg
Primăria a trecut deja la amenajarea vechiului loc unde a funcționat târgul înainte, pe strada Dimitrie Gerota. Delta ACM a asfaltat deja mare parte din suprafața terenului, iar utilajele trasau ieri liniile de demarcație a tarabelor. Comercianții vor fi mutați aici cu totul de pe strada Caracal.
