Preşedintele Traian Băsescu a semnat ieri decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Codului Muncii.
Noul Cod al Muncii a intrat în vigoare după o perioadă zbuciumată în parlament. Guvernul şi-a asumat răspunderea în parlament, opoziţia a sărit cu moţiunea de cenzură, dar ea a fost respinsă de parlament, fiind votată doar de 212 parlamentari, în condiţiile în care ar fi avut nevoie de 236 de voturi pentru a fi adoptată.
Conform Constituţiei, respingerea moţiunii de cenzură atrage adoptarea proiectului de lege privind modificarea Codului Muncii, pentru care guvernul şi-a angajat răspunderea în parlament.
Salariatul concediat, reangajat cu prioritate
În noul Cod al Muncii a fost introdusă prevederea potrivit căreia în termen de 45 de zile calendaristice de la data concedierii colective salariatul concediat are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reînfiinţat în aceeaşi activitate, fără examen, concurs sau perioadă de probă.
Salariaţii vor avea la dispoziţie un termen de maximum cinci zile calendaristice de la data comunicării angajatorului pentru a-şi manifesta în scris consimţământul cu privire la locul de muncă oferit, termenul iniţial fiind de zece zile.
În situaţia în care salariaţii care au dreptul de a fi reangajaţi nu îşi manifestă în scris consimţământul sau refuză locul de muncă oferit, angajatorul poate efectua noi încadrări pe locurile de muncă rămase vacante.
Debutul în profesie
Noul Cod al Muncii introduce şi perioada de stagiu, pentru absolvenţii instituţiilor de învăţământ superior, aceasta constând în primele şase luni după debutul în profesie. Fac excepţie acele profesii în care stagiatura este reglementată prin legi speciale. La sfârşitul perioadei de stagiu, angajatorul eliberează obligatoriu adeverinţa care este vizată de Inspectoratul Teritorial de Muncă în a cărui rază teritorială de competenţă acesta îşi are sediul.
Documentul mai stabileşte că perioada în care se pot face angajări succesive de probă a mai multor persoane pentru acelaşi post este de maximum 12 luni, iar pe durata sau la sfârşitul perioadei de probă contractul individual de muncă poate înceta exclusiv printr-o notificare scrisă, fără preaviz, la iniţiativa oricăreia dintre părţi, fără a fi necesară motivarea acesteia.
Codul Muncii mai stabileşte că salariaţii răspund patrimonial, în temeiul normelor şi principiilor răspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina şi în legătură cu munca lor. Salariaţii nu răspund de pagubele provocate de forţa majoră sau de alte cauze neprevăzute şi care nu puteau fi înlăturate şi nici de pagubele care se încadrează în riscul normal al serviciului.
Preaviz de maxim 20 de zile
În ceea ce priveşte termenul de preaviz, acesta nu poate fi, potrivit Codului Muncii, mai mare de 20 de zile lucrătoare pentru salariaţii cu funcţii de execuţie sau 45 de zile lucrătoare pentru salariaţii care ocupă funcţii de conducere.
O altă modificare vizează contractele individuale de muncă pe perioadă determinată, care vor putea fi încheiate până la 36 de luni, perioada fiind majorată cu un an.
Noul Cod al Muncii majorează sporul acordat pentru munca prestată în timpul nopţii de la 15 la sută la 25 la sută din salariul de bază, dacă timpul astfel lucrat reprezintă cel puţin trei ore de noapte din timpul normal de lucru.
De asemenea, în cazul controalelor care au ca obiectiv depistarea muncii fără forme legale, inspectorii de muncă au o nouă obligaţie, de a completa registrul unic de control după efectuarea controlului.
Munca la negru, aspru pedepsită
Noul Cod al Muncii prevede şi o înăsprire a pedepselor pentru munca la negru. Astfel, primirea la serviciu a până la cinci persoane fără încheierea unui contract individual de muncă se va sancţiona cu amendă de la 10.000 de lei la 20.000 de lei pentru fiecare persoană identificată, iar fapta persoanei care în mod repetat stabileşte pentru salariaţii încadraţi în baza contractului individual de muncă salarii sub nivelul salariului minim brut pe ţară garantat în plată va constitui infracţiune şi se va pedepsi cu închisoare de la şase luni la un an sau cu amendă penală.
De asemenea, constituie infracţiune şi se sancţionează cu închisoare de la unu la doi ani sau cu amendă penală primirea la muncă a mai mult de cinci persoane, indiferent de cetăţenia acestora, fără încheierea unui contract individual de muncă.
Guvernul a mai decis ca o amendă cuprinsă între 1.500 de lei şi 3.000 de lei să fie aplicată atât pentru lipsa evidenţei orelor de muncă prestate de fiecare salariat, care trebuie prezentată inspectorilor de muncă de către angajator, dar şi pentru nerespectarea regulii conform căreia o persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical.
