Termocentrala de la Craiova va fi sprijinită de statul român pentru crearea unei staţii de captare a dioxidului de carbon, cu tehnologii experimentale în Europa. Proiectul staţiei de captare, la care se adaugă un nou grup energetic, necesită investiţii de 1,6 miliarde de euro. Cel puţin 500 de milioane de euro ar putea fi asigurate de UE.
Complexul energetic (CE) Craiova, în colaborare cu Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale (SNTGN) Transgaz Mediaş şi compania Romgaz intenţionează să demareze la Craiova una dintre cele mai importante investiţii în domeniul energetic din ultimii ani, ale cărei costuri vor depăşi un miliard de euro. Este vorba de o staţie de captare a dioxidului de carbon, cu ajutorul unei tehnologii experimentale în Europa.
Costurile investiţiei sunt estimate la circa 500 de milioane de euro, la care se adaugă costurile de exploatare pentru următorii zece ani – estimate şi ele la circa 500 de milioane de euro. Secretarul de stat în Ministerul Economiei, Tudor Şerban, a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, că proiectul de la Craiova va fi dezvoltat în colaborare cu o companie energetică din Norvegia, care participă cu un grant de 100 de milioane de euro. Cel mai probabil, compania implicată este Statkraft – al doilea mare producător de energie din surse regenerabile din Europa şi producătorul a peste 40% din energia Norvegiei. Până la 1 ianuarie 2010, ministerele de externe din România şi Norvegia vor semna un memorandum de colaborare în acest sens, a mai spus secretarul de stat.
Tehnologie în experiment
Dezvoltarea proiectului de la Craiova porneşte de la premisa că societatea are în vedere construirea unui nou bloc energetic, cu o capacitate instalată de 500 MW la sucursala sa de la Işalniţa, ale cărui costuri sunt estimate la peste 500 de milioane de euro. Investiţia este însă una de tip brownfield: CE Craiova pune la dispoziţie platforma de la Işalniţa, iar investitorii vin cu tehnologia şi finanţarea. În acest moment, companiile interesate sunt AES (SUA), Edison (Italia) şi CEZ Cehia. Toate cele trei au fost preselectate pentru demararea proiectului, iar o hotărâre în acest sens urmează să fie luată până cel târziu în primăvara lui 2010. Cu o putere instalată de 1.430 MW, CE Craiova va deveni astfel a doua mare termocentrală din România, după cea de la Turceni. Investiţia de la Işalniţa este însă condiţionată de noile reglementări de mediu ale Uniunii Europene (UE). În acest an, Comisia Europeană (CE) a adoptat o directivă în domeniul energiei, care spune că orice nouă termocentrală cu o putere instalată de peste 300 MW trebuie să fie dotată obligatoriu cu staţii de captare a dioxidului de carbon. Directiva europeană mai este denumită şi CCS – „Carbon caption and storage“. Tehnologia de captare a dioxidului de carbon este însă experimentală în Europa în acest moment. Mai multe societăţi din UE testează noile tehnologii pe termocentrale cu puteri instalate de la 1 MW (Scoţia) la 40 MW (Germania), pentru a putea apoi să le vândă. Tot în acest scop, UE a decis să finanţeze 10-12 proiecte experimentale din fondurile destinate certificatelor pentru emisiile de gaze cu efect de seră. 50% din costurile acestor proiecte provin din fonduri comunitare. Restul finanţării urmează să fie adus de companii private sau din fonduri publice ale statelor în care se dezvoltă aceste proiecte.
Cheltuieli de 1,6 miliarde de euro
Pentru a fi eligibile în cadrul selecţiei făcute de CE, proiectele CCS trebuie să îndeplinească mai multe condiţii: instalaţiile să fie apte pentru captarea dioxidului de carbon, să existe conducte de transport şi posibilităţi de stocare geologică a dioxidului de carbon. Totodată, cele 10-12 proiecte-pilot trebuie să fie disipate geografic în toată Europa şi să folosească materii prime cât mai variate. În acest context, condiţiile oferite fac din CE Craiova candidatul ideal pentru unul dintre proiectele experimentale ale UE în domeniul energiei. Transgaz Mediaş ar urma să transporte dioxidul de carbon care va fi stocat în situl Romgaz de la Gherceşti. „Există un studiu făcut de o companie daneză, care arată că în România siturile de la Gherceşti şi Tătaru sunt ideale pentru stocarea dioxidului de carbon. După părerea mea, CE Craiova nu are concurenţă la aceste proiecte, pentru că îndeplineşte cumulativ toate condiţiile. Întregul proiect ar trebui să fie gata în 2015 – 2017“, a precizat Sorin Alecu, directorul de dezvoltare al CE Craiova. Cu cheltuieli totale de peste 1,6 miliarde de euro, investiţia de la Işalniţa ar urma să fie cea mai mare din ultimii 20 de ani de la Craiova. În ultimii doi ani, Bănia a fost ţinta unei alte investiţii de anvergură: fosta fabrică de automobile Daewoo a fost cumpărată de gigantul american Ford, care a anunţat că va face aici cheltuieli directe de peste un miliard de euro.
