Judeţul are o populaţie numeroasă, un număr impresionant de asistaţi sociali, oameni care refuză un loc de muncă pentru că este prea prost plătit sau nu corespunde „pregătirii profesionale“. Sau şomerii obţin mai mulţi bani dacă stau acasă decât dacă ar lucra la un patron care le plăteşte minimul pe economie. Poate să-i condamne cineva?
De câteva luni, Doljul „sparge“ topurile oficiale legate de criză deţinând un loc fruntaş la numărul mare de şomeri înregistraţi în evidenţele Agenţiei Naţionale de Ocupare a Forţei de Muncă (ANOFM). Ultimele statistici ale instituţiei date publicităţii zilele trecute arată că Doljul are cel mai mare număr de şomeri înregistraţi, peste 27.000 de persoane, şi se situează la distanţă mare de următoarele judeţe clasate, Iaşi, Galaţi, Vaslui, fiecare având puţin peste 20.000 de şomeri. Situaţia a fost similară şi anul trecut. Direcţia Regională de Statistică Dolj informează că, în 2008, Doljul era tot fruntaş ca număr de şomeri, fiind înregistrate 24.310 persoane la sfârşitul anului, faţă de numai 7.207 şomeri în Iaşi, la finalul aceleiaşi perioade analizate, 9.998 de persoane în Cluj, 9.612 în Constanţa, 6.349 în Prahova, 5.568 în Timiş. Acestea sunt cele mai mari judeţe din ţară, cu o populaţia care depăşeşte 700.000 de locuitori, unde se încadrează şi Doljul (după ultimele date, ar avea 709.000 de locuitori, fiind precedat de numai patru judeţe). Tot de la Statistică am aflat că populaţia activă a acestor judeţe era mai mare decât a Doljului (290.600 de persoane). Clujul avea 340.000 de persoane active, Iaşiul – 315.300, Constanţa – 313.700, Prahova se mândrea cu 315.700, iar în Timiş erau înregistrate 341.000 de astfel de persoane. În asemenea condiţii în care judeţele aveau la începutul anului trecut o populaţie activă mai mare decât a Doljului, numărul mare de şomeri de pe meleagurile olteneşti atrage atenţia şi mai mult.
Paradoxul s-a risipit
În acelaşi timp, până în urmă cu două luni, pe piaţa forţei de muncă din Dolj exista un paradox: deşi aveam cei mai mulţi şomeri din ţară, erau înregistrate şi cele mai multe locuri de muncă. Potrivit ANOFM, în săptămâna 2-9 iulie, numărul locurilor de muncă vacante a scăzut la 293, dar au fost perioade în 2009 când erau vacante 500-600 de locuri de muncă, potrivit informaţiilor date publicităţii de Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă (AJOFM) Dolj. Cele mai multe locuri de muncă vacante sunt, la fel ca în ultimele luni, în construcţii şi industria textilă, susţin oficialii AJOFM Dolj. Unele persoane nu-şi găsesc un loc de muncă adecvat, cu un salariu decent, motiv pentru care stau în şomaj, deşi nu şi-ar dori acest lucru. Mulţi dintre aceşti şomeri pot fi întreţinători de familii, disponibilizaţi de la diverse firme private.
Indemnizaţia de şomer, mai mare decât salariul
GdS a aflat elementele care conduc la un număr foarte mare de şomeri în Dolj. Directoarea adjunctă a AJOFM Dolj, Daniela Neagoe, a explicat că s-a prelungit perioada de şomaj cu trei luni, astfel că persoanele aflate în şomaj anul trecut sunt în evidenţe şi acum. În plus, pentru unii şomeri în plată este mult mai atractivă indemnizaţie decât dacă s-ar angaja la un patron cu un salariu minim pe economie (600 de lei brut) sau, mai rău, dacă ar lucra „la negru“.
„Indemnizaţia de şomaj reprezintă 75% din salariul minim garantat, adică este 475 de lei, plus un procent de 3%, 5%, 7% sau 10%, în funcţie de vechimea fiecăruia, procente aplicate la media salariilor pe ultimele 12 luni. Aşa se poate ajunge la sume importante sub forma indemnizaţiei de şomer, chiar la 1.200-1.400 de lei, dacă persoana care a devenit şomer a avut salariul mare în ultimul an. Iar la astfel de sume să tot stai în şomaj. Cum să nu-ţi convină?! Nici salariile nu sunt atractive, în cazul în care s-ar angaja. Astfel că oamenii se gândesc: mai bine stau în şomaj şi iau banii aceştia decât să merg la muncă pe mai puţin“, spune Daniela Neagoe.
Ea a precizat că numărul locurilor de muncă vacante este aproximativ acelaşi de la începutul anului şi până acum, în special în construcţii şi industria textilă. Mai ales în industria textilă, salariile sunt de mizerie, motiv pentru care nu se înghesuie nimeni să le ocupe, ci oamenii preferă perioada de şomaj. Este de preferat să stai acasă şi să primeşti 475 de lei decât să mergi la serviciu şi să obţii tot atât, dar după opt-zece ore de muncă pe zi.
Asistaţii sociali umflă numărul şomerilor
Alt factor care a determinat menţinerea Doljului în topul judeţelor cu cel mai mare număr de şomeri este numărul mare de asistaţi sociali, pentru care statul plăteşte ajutoare sociale. „Dintre cei 27.000 de şomeri pe care îi are Doljul, 12.000 de persoane sunt asistate social, pe Legea nr. 416/2001. Acestea sunt înregistrate la noi ca şomeri, ca persoane cărora li se caută un loc de muncă. Practic, lor le trebuie o adeverinţă că nu li s-a găsit loc de muncă pe raza domiciliului, pentru a-şi putea primi ajutorul social. Aşa apar ca şomeri şi cei care primesc indemnizaţie, şi cei aflaţi în căutarea unui loc de muncă, dar care primesc ajutor social“, a explicat şi fosta directoare a AJOFM Dolj, Daniela Dobrin, actualmente şefa Direcţiei de Muncă şi Protecţie Socială. În plus, cei care termină şomajul trebuie ţinuţi încă un an în evidenţele AJOFM. Dacă îi scădem din cei 27.000 de şomeri înregistraţi pe cei 12.000 de asistaţi sociali mai rămân circa 15.000 de oameni disponibilizaţi de la diverse firme doljene sau absolvenţi de diverse studii, care au dreptul la şomaj după ce au terminat diverse forme de învăţământ şi nu şi-au găsit un loc de muncă până acum. Daniela Dobrin a mai spus că Doljul este un judeţ cu populaţia mare şi cu populaţie activă semnificativă, dar are şi un număr mare de asistaţi sociali.
Indemnizaţia de şomer este de 475 de lei pe lună, dar se poate ajunge chiar la 1.200-1.400 de lei, dacă persoana care a devenit şomer a avut salariul mare în ultimul an. Iar la astfel de sume să tot stai în şomaj. Cum să nu-ţi convină?! Nici salariile nu sunt atractive, în cazul în care s-ar angaja. Astfel că oamenii se gândesc: mai bine stau în şomaj şi iau banii aceştia decât să merg la muncă pe mai puţin“.
Daniela Neagoe, directoarea coordonatoare adjunctă a AJOFM Dolj
