Bergamasco face parte din categoria câinilor folosiţi mai ales pentru paza turmelor de oi. De asemenea, sunt utilizaţi şi la paza casei, iar în ultima vreme, ca animale de companie şi ca utilitari pentru diferitele show-uri de câini. Mai poartă numele de Cane de Pastore sau Bergamese Shepherd.
Acest câine este cunoscut încă din Antichitate. Din nefericire, informaţiile legate de originile sale sunt foarte puţine, astfel că nu se poate determina cu precizie din ce câine provine şi care este data sa de apariţie, ca rasă. Se ştie, de exemplu, că Bergamasco a contribuit la rasele Briard, Câinele Polonez de Pază sau Bouvier des Flandres, dar genealogia lui rămâne incertă. Se crede că fenicienii, mai ales cei care se ocupau cu schimburile, au adus descendenţii lui Bergamasco din Italia şi au început să dezvolte rasa de aici. Se mai presupune că acest câine îşi are originea în regiunea Bergamo, lângă Milano.
Descrierea rasei
Aceşti câini sunt extrem de bine construiţi. Ceea ce îi distinge faţă de celelalte rase este stratul dublu de blană, aspră şi abundentă, care tinde să devină mai puţin deasă către creştet. Blana poate fi grasă la atingere, partea din faţă fiind ceva mai dură, mai aspră, iar cea din spate mai aproape de consistenţa lânii. Un Bergamasco poate ajunge la o înălţime de 60 cm şi 38 kg, fiind socotit un câine de talie medie. Aparenta sa mărime este dată doar de blană.
Caracter şi temperament
Bergamasco este un câine echilibrat, răbdător şi calm, căruia îi place la nebunie munca. Sunt independenţi şi curajoşi, fiind foarte apropiaţi de familiile care îi cresc. Au tendinţa de a proteja mereu copiii şi, lăsaţi singuri în casă, se transformă în cei mai buni câini de pază. Dacă au fost socializaţi de mici, se vor împăca bine şi cu celelalte animale din curte, chiar şi câini, fără această socializare existând pericolul de a le respinge sau de a le face rău. Uneori, pot fi rezervaţi cu străinii, fiind câini care deosebesc foarte bine un vizitator de un hoţ.
Îngrijirea unui Bergamasco
Bergamasco este o rasă care nu are probleme cunoscute de sănătate. Nici celelalte boli, care nu sunt moştenite, nu prea sunt contractate de reprezentanţii rasei, astfel că despre Bergamasco se poate spune că este un câine sănătos, fără probleme.
Hrana nu vă va costa foarte mult, încadrându-se în categoria costurilor medii, ceea ce este ciudat pentru un câine de talia sa. Nutriţia nu trebuie supravegheată în mod deosebit, dar ea trebuie să conţină elementele esenţiale necesare dezvoltării unui astfel de exemplar.
Acest câine are nevoie de o perioadă zilnică rezonabilă de exerciţii sau de plimbare în aer liber. Teoretic, un Bergamasco ar trebui scos afară, zilnic, timp de 100 – 120 de minute, chiar mai mult dacă aveţi această posibilitate. Oricum, dacă sunteţi la curte şi beneficiaţi de mai mult spaţiu, atunci câinele se va descurca singur, făcând atâta mişcare cât simte că are nevoie. Dresajul trebuie să înceapă, ca la aproape orice câine, devreme.
Costuri şi durata de viaţă
Costul de achiziţionare a unui Bergamasco este destul de ridicat, dar, ţinând cont că acesta este un câine mai rar întâlnit, atunci se poate găsi o justificare. În ceea ce priveşte durata de viaţă, un Bergamasco poate trăi între 11 şi 13 ani, dar sunt suficient de des întâlnite cazurile în care un exemplar trăieşte până la 16 ani. La naştere, o femelă Bergamasco poate da naştere la şase – zece pui.
