Comisia Europeană a înaintat miercuri, 18 septembrie, un proiect legislativ menit să restabilească încrederea în integritatea indicilor de referință. Un indice de referință este un indicator (statistic) calculat pe baza unui set reprezentativ de date subiacente și utilizat ca preț de referință pentru un instrument sau un contract financiar ori pentru a măsura performanța unui fond de investiții. Noile norme vor ameliora exactitatea și fiabilitatea indicilor de referință, vor facilita prevenirea și detectarea încercărilor de manipulare a acestora și vor clarifica responsabilitățile în privința indicilor și în privința supravegherii acestora de către autorități. Normele în cauză intervin în completarea propunerilor care au fost înaintate de Comisie și au primit acordul Parlamentului European și al Consiliului în iunie 2013, destinate să confere manipulării indicilor de referință statutul de abuz de piață, supus unor amenzi administrative stricte.
Manipularea ratei dobânzilor interbancare de pe piața londoneză (London Interbank Offered Rate – LIBOR) și a ratei dobânzii interbancare oferite la operațiunile în euro (Euro Interbank Offered Rate – EURIBOR) s-a soldat cu amenzi de milioane de euro aplicate mai multor bănci din Europa și SUA, fiind de asemenea în curs de investigare acuzații de manipulare a indicilor de referință pentru mărfuri (de exemplu petrol, gaz și biocombustibil) și a indicilor de referință pentru cursurile de schimb. Prețul unor instrumente financiare în sumă totală de mii de miliarde de euro depinde de acești indici de referință, iar milioane de credite ipotecare rezidențiale sunt la rândul lor corelate cu aceștia. Drept urmare, manipularea indicilor de referință poate conduce la provocarea unor pierderi semnificative consumatorilor și investitorilor, la denaturarea economiei reale și la subminarea încrederii la nivelul pieței.
Elementele principale ale propunerii
Propunerea este în acord cu principiile recent convenite la nivel internațional de Organizația internațională a comisiilor de valori mobiliare (IOSCO) și are drept obiect o gamă largă de indici de referință, care include nu doar ratele de dobândă de referință, cum ar fi LIBOR, ci și, de exemplu, indicii de referință aferenți mărfurilor. Propunerea se referă la toți indicii de referință utilizați pentru instrumente financiare acceptate la tranzacționare sau tranzacționate pe o piață reglementată, cum ar fi instrumentele financiare derivate pe energie și pe valute, cele utilizate în cadrul contractelor financiare, cum ar fi creditele ipotecare, precum și cele utilizate pentru a măsura performanța fondurilor de investiții și își propune să soluționeze posibilele neajunsuri din fiecare etapă a generării și a utilizării indicilor de referință.
În ultimă instanță, obiectul este asigurarea integrității indicilor de referință prin eliminarea conflictelor de interese, prin garantarea faptului că acești indici reflectă realitățile economice pe care își propun să le măsoare și că sunt utilizați în mod adecvat.