Comisia Europeană a înaintat miercuri, 18 septembrie, un proiect legislativ menit să restabilească încrederea în integritatea indicilor de referință. Un indice de referință este un indicator (statistic) calculat pe baza unui set reprezentativ de date subiacente și utilizat ca preț de referință pentru un instrument sau un contract financiar ori pentru a măsura performanța unui fond de investiții. Noile norme vor ameliora exactitatea și fiabilitatea indicilor de referință, vor facilita prevenirea și detectarea încercărilor de manipulare a acestora și vor clarifica responsabilitățile în privința indicilor și în privința supravegherii acestora de către autorități. Normele în cauză intervin în completarea propunerilor care au fost înaintate de Comisie și au primit acordul Parlamentului European și al Consiliului în iunie 2013, destinate să confere manipulării indicilor de referință statutul de abuz de piață, supus unor amenzi administrative stricte.
Manipularea ratei dobânzilor interbancare de pe piața londoneză (London Interbank Offered Rate – LIBOR) și a ratei dobânzii interbancare oferite la operațiunile în euro (Euro Interbank Offered Rate – EURIBOR) s-a soldat cu amenzi de milioane de euro aplicate mai multor bănci din Europa și SUA, fiind de asemenea în curs de investigare acuzații de manipulare a indicilor de referință pentru mărfuri (de exemplu petrol, gaz și biocombustibil) și a indicilor de referință pentru cursurile de schimb. Prețul unor instrumente financiare în sumă totală de mii de miliarde de euro depinde de acești indici de referință, iar milioane de credite ipotecare rezidențiale sunt la rândul lor corelate cu aceștia. Drept urmare, manipularea indicilor de referință poate conduce la provocarea unor pierderi semnificative consumatorilor și investitorilor, la denaturarea economiei reale și la subminarea încrederii la nivelul pieței.

Elementele principale ale propunerii

Propunerea este în acord cu principiile recent convenite la nivel internațional de Organizația internațională a comisiilor de valori mobiliare (IOSCO) și are drept obiect o gamă largă de indici de referință, care include nu doar ratele de dobândă de referință, cum ar fi LIBOR, ci și, de exemplu, indicii de referință aferenți mărfurilor. Propunerea se referă la toți indicii de referință utilizați pentru instrumente financiare acceptate la tranzacționare sau tranzacționate pe o piață reglementată, cum ar fi instrumentele financiare derivate pe energie și pe valute, cele utilizate în cadrul contractelor financiare, cum ar fi creditele ipotecare, precum și cele utilizate pentru a măsura performanța fondurilor de investiții și își propune să soluționeze posibilele neajunsuri din fiecare etapă a generării și a utilizării indicilor de referință.
În ultimă instanță, obiectul este asigurarea integrității indicilor de referință prin eliminarea conflictelor de interese, prin garantarea faptului că acești indici reflectă realitățile economice pe care își propun să le măsoare și că sunt utilizați în mod adecvat.

În această săptămână se află în centrul atenției proiectele și programele transfrontaliere, transnaționale și interregionale din cadrul politicii regionale a UE, din perspectiva valorii lor pentru comunități, regiuni și statele membre. Campania, derulată în perioada care precede Ziua cooperării europene celebrată la 21 septembrie, intervine într-un moment critic.

Cooperarea teritorială europeană (CTE) reprezintă o parte relativ mică din politica regională a UE, însă dacă Parlamentul European și Consiliul aprobă actualul acord de finanțare a politicii regionale pentru perioada 2014-2020, bugetul alocat acesteia ar urma să crească până la 8,9 miliarde EUR. În cadrul noilor reforme ale politicii regionale, aflate în prezent în etapele finale ale negocierilor, programele CTE se vor concentra, de asemenea, pe investiții care creează condițiile propice pentru creștere în viitor.
Comisarul european pentru politică regională, dl Johannes Hahn, a declarat: „Aceste programe și proiecte de cooperare apropie cetățenii europeni, contribuind la diseminarea ideilor dincolo de frontiere și la găsirea unor soluții la probleme comune. În regiunile și statele membre ale UE și în unele regiuni învecinate din afara UE se derulează sute de proiecte CTE. Acestea îmbunătățesc în mod activ viața de zi cu zi a cetățenilor europeni la nivel transfrontalier, prin crearea de locuri de muncă, prin protejarea mediului, prin consolidarea serviciilor de sănătate și prin investiții în infrastructura de transport și de energie. Sper că finanțarea propusă va fi confirmată, pentru a consolida rezultatele excelente obținute și pentru a le asigura continuitatea în viitor”.
În această săptămână, în jurul datei de 21 septembrie, numeroase programe UE își vor uni forțele pentru a prezenta rezultatele și beneficiile cooperării între regiunile de peste granițe. Amploarea cooperării teritoriale europene este o realizare în sine. Paleta sa cuprinde de la proiecte comunitare care asigură legături între persoane din Irlanda de Nord și din regiunea de frontieră a Irlandei, la activități comune care vizează apropierea dintre comunități, de exemplu din Austria și Slovenia, și până la strategii de transport sau de mediu mai ample, care reunesc eforturile mai multor state membre și regiuni ale UE, de exemplu în Balcani. Pentru al doilea an, vor avea loc peste 100 de evenimente în 30 de țări, care urmăresc sensibilizarea opiniei publice cu privire la impactul pozitiv al cooperării prin politica regională a UE.
Pe 19 septembrie, între orele 14:00-15:00, comisarul Hahn va fi pe Twitter pentru a dezbate valoarea politicii regionale a UE la nivel transfrontalier. Întrebările pot fi deja transmise pe Tweeter menționând #EUChat și #ecday la @JHahnEU.

Structurile de management, împreună cu beneficiarii şi partenerii Programului de cooperare transfrontalieră ENPI Ungaria-Slovacia-România-Ucraina, se alătură, din nou, în acest an, celor peste 80 de programe de cooperare teritorială din întreaga Europă, pentru a sărbători Ziua Cooperării Europene.

Astfel, în perioada 13-20 septembrie, se desfășoară, în toate cele 8 judeţe ale Programului, o serie de activităţi şi evenimente locale, care își propun să comunice publicului larg rezultatele cooperării transfrontaliere la nivel european.
Printre evenimentele din acest an se numără: Ziua porților deschise pentru promovarea cooperării transfrontaliere la Biblioteca Judeţeană din Baia Mare şi Muzeul Judeţean Satu Mare, vizite la Catedrala Sf. Elisabeta din Košice şi în staţiunea de schi din Lysá (în regiunea Prešov din Slovacia), precum și la Castelul Palanok din Mukacevo (în sud-vestul Ucrainei); de asemenea, vor avea loc o serie de activităţi la Liceul Arany János și la Televiziunea Kölcsey, dar şi evenimente în aer liber în Piaţa Kossuth din Nyíregyháza (în estul Ungariei).
Participanții la evenimente beneficiază și de excursii cu bicicleta între Baia Mare şi Satu Mare (România), Prešov şi Košice (Slovacia), Ujgorod şi Solotvino (Ucraina), precum şi în Csengersima (Ungaria).
Evenimentele locale organizate în toată Europa au ca scop prezentarea modului în care proiectele de cooperare transfrontalieră reduc obstacolele şi diferenţele dintre diferitele regiuni ale Europei, contribuind la îmbunătăţirea calității vieţii oamenilor.

Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii a admis astăzi acţiunea disciplinară formulată de Inspecţia Judiciară împotriva Ciocea Lămâiţa Mihaela, judecător în cadrul Curţii de Apel Bucureşti, şi a aplicat, în temeiul prevederilor art. 100 lit. b) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată cu modificările şi completările ulterioare, sancţiunea disciplinară constând în „reducerea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu 20% pe o perioadă de 6 luni ” pentru săvârşirea abaterii disciplinare prevăzută de art. 99 lit. h) teza II – „nerespectarea în mod repetat şi din motive imputabile a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile” – din acelaşi act normativ. 
Hotărârea poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

Legea privind pensiile torţionarilor va fi trimisă astăzi în Parlament, a anunţat astăzi premierul Victor Ponta. Legea privind pensiile torţionarilor urmează să fie trimisă în Parlament, a anunţat, miercuri, premierul Victor Ponta. Decizia vine la puţin timp după ce Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunţat deconspirarea unui al doilea torţionar, Ion Ficior, fostul comandant al lagărului de la Periprava.

Potrivit Mediafax.ro, proiectul de lege prevede că torţionarii condamnaţi definitiv pentru faptele comise în perioada 1945-1989 vor fi obligaţi să plătească victimelor despăgubiri între 25% şi 70% din venitul lor lunar, iar durata plăţii va fi stabilită la cinci ani. În forma iniţială, proiectul prevedea că torţionarii condamnaţi definitiv pentru faptele comise în perioada 1945-1989 vor fi obligaţi să plătească victimelor despăgubiri între 25% şi 50% din venitul lor lunar, durata plăţii acestora urmând să nu fie mai mică de doi ani.

În urmă cu o săptămână, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Justiţiei să pregătească adoptarea în Guvern a legii pentru eliminarea pensiilor speciale ale torţionarilor comunişti, precizând că pensiile vor fi puse într-un fond special şi doar cei achitaţi de instanţă le vor putea primi înapoi. În vederea garantării executării obligaţiei de plată a despăgubirilor, procurorul sau, după caz, instanţa de judecată va dispune poprirea asupra veniturilor lunare ale persoanei condamnate, în condiţiile Codului de procedură penală.

Anterior, premierul afirma că Guvernul îşi „asumă riscul” de a emite o ordonanţă de urgenţă prin care pensiile speciale ale torţionarilor comunişti vor fi reduse, dar a precizat că decizia nu poate fi luată în lipsa unui „suport” juridic din partea Parchetului. Conform datelor prezentate de autorităţi, pensiile torţionarilor comunişti se ridică până la 6.000 de lei, în condiţiile în care unele victime ale acestora primesc pensii de 600 de lei.

Doi torţionari deconspiraţi

În aprilie, IICCMER a anunţat că a identificat numeroase fapte cu posibile consecinţe de natură penală comise de 35 de angajaţi ai Direcţiei Generale a Penitenciarelor, în urma exercitării funcţiilor în perioada 1950-1964. Persoanele investigate au vârste cuprinse între 81 şi 99 de ani şi locuiesc pe teritoriul României. Totodată, IICCMER informa atunci că a intrat în posesia datelor de identificare, a numelor şi adreselor exacte ale acestor persoane.

În 30 iulie, IICCMER a sesizat Parchetul privind activitatea locotenentului colonel (r.) Alexandru Vişinescu din perioada în care a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, respectiv din 1956 până în 1963. Astăzi, Institutul a solicitat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torţionar prezentat, după Alexandru Vişinescu.

Parlamentarii din Comisia specială pentru proiectul de lege privind Roşia Montană au decis astăzi să meargă peste o săptămână la faţa locului, vizita urmând să dureze două zile, informează Mediafax.ro. „Marţi seară sau dimineaţă ne vom deplasa la Roşia Montană, două zile (…). Vom avea întâlniri cu toţi reprezentanţii, şi ai minerilor, şi ai firmelor, şi ai autorităţilor şi ONG-uri, care doresc să participe”, a precizat preşedintele Comisiei, Darius Vâlcov. El a precizat că luni, de la ora 13.00, comisia specială se va reuni într-o şedinţă la care vor fi invitaţi reprezentanţi ai Ministerului Culturii şi ai Ministerului Justiţiei. De asemenea, Comisia se va reuni în şedinţă şi marţi, când vor fi invitaţi la dezbateri reprezentanţi ai Ministerului Mediului, Ministerului Marilor Proiecte şi ANRM. După aceste întrevederi, miercuri şi joi va avea loc vizita la Roşia Montană.

Prima şedinţă a Comisiei parlamentare speciale pe proiectul de lege privind Roşia Montană a avut loc astăzi la prânz. Comisia a fost constituită ieri, prin votul plenului reunit, din ea făcând parte parlamentari PSD, PNL, PC, UDMR, PPDD şi reprezentanţi ai minorităţilor. Democrat-liberalii au refuzat să-şi desemneze membri în comisie.

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat astăzi proiectul de lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă privind restrângerea competenţei Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în sensul eliminării din aria sa de urmărire penală a faptelor penale de evaziune fiscală, înşelăciune şi a celor comise la regimul vamal cu un prejudiciu mai mare decât echivalentul în lei a un milion de euro. Potrivit Agerpres.ro, actul normativ a fost adoptat cu 235 de voturi „pentru”, 21 de voturi „împotrivă” şi 45 de abţineri. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată, Senatul fiind for decizional în această materie.

În expunerea de motive se arată, printre altele, că „având în vedere obiectivele asumate de statul român în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi recomandările formulate de experţii Comisiei Europene, pentru a putea asigura funcţionarea optimă a DNA este necesară modificarea prevederilor referitoare la competenţa direcţiei, pentru a elimina cauzele care au o legătură limitată cu fenomenul marii corupţii”. Proiectul de lege precizează că „restrângerea competenţei organului de urmărire penală specializat va determina eficientizarea activităţii Direcţiei şi va permite concentrarea resurselor investigative asupra infracţiunilor prevăzute de legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, cu modificările şi completările ulterioare, pentru a îndeplini astfel rolul pentru care a fost înfiinţată DNA”.