Un incident deosebit de violent, soldat cu focuri de arma trase de adjunctul sefului de post, a avut loc vineri seara, in jurul orei 19.00, in comuna doljeana Ostroveni. Plutonierul major Constantin Tanasoiu (cel care i-a identificat si prins pe cei doi criminali italieni, Carmelo Sabatini si Torcasso Pascual – dati in urmarire pentru un omor comis in Bucuresti) efectua o misiune de patrulare, insotit de padurarii Georgel Ghital si Iulian Coada. Constantin Tanasoiu a spus: „Desi era intuneric, am reusit totusi sa vedem doua carute in apropierea unei perdele de salcim. Ne-am apropiat si i-am somat. Cei doi aflati in carute n-au dat semne ca intentioneaza sa se supuna somatiei“. Constantin Tanasoiu si cei doi padurari s-au apropiat de carute si au incercat sa le opreasca, apucind hamurile cailor.
Tiganul din prima caruta a sarit la politist cu un topor, iar celalalt, cu o blana, l-a amenintat: „Da drumul la cai ca-ti luam capu’!“ Politistul l-a identificat pe cel care-l ameninta in persoana lui Laurentiu Danica si i-a spus sa se calmeze. In acel moment, tiganul din prima caruta la amenintat cu toporul, spunindu-i: „Pe mine nu ma cunosti ma, ca sint Minut?“. Vazind ca nu se intelege cu hotii care erau de o violenta rar intilnita, subofiterul a scos pistolul si a tras un foc de avertisment in sus, lucru care i-a intaritat si mai mult pe tiganii care au incercat inca o data sa fuga cu atelajele. „Hai, vere, trage, daca ai curaj! Ce, noi nu stim ca tii pistolul de pomana, ca n-ai voie sa tragi?“.
Constantin Tanasoiu a tras in pneurile rotilor din stinga ale primei carute. Tiganul Danica a incercat sa treaca pe linga prima caruta si sa fuga cu a sa. Politistul l-a impiedicat insa, impuscind doua roti de la a doua caruta, una de la primul atelaj. In total, acesta a folosit sase cartuse din… dotare.
Tiganii au vrut sa duca politia de nas
Alarmati de focurile de arma si de strigatele celor doi infractori, tiganii din Listeava au pornit in numar mare in ajutorul acestora. Realizind situatia, Constantin Tanasoiu a decis ca este mai bine sa le dea drumul si sa se retraga impreuna cu padurarii, lucru care s-a si intimplat.
Cercetarile au continuat a doua zi. La Postul de politie din Ostroveni au fost adusi Laurentiu Danica si tatal sau, care a intrat in sediul politiei fluturind printre degete o foarfeca si un cutit. Fiul sau continua sa se jure ca n-a facut nimic si ca avea in caruta doar citeva nuiele. In cele din urma, acesta a spus ca a fost la furat de crengi, dar nu cu Minut – Dan Dumitriu, ci cu un alt tigan, Gheorghe Craciun. Ivestigatiile au condus la ideea ca acela care strigase „Sint Minut!“ a facut-o pentru a induce in eroare echipa de patrulare. Tot pista falsa s-a dovedit a fi si numele lui Gheorghe Craciun.
Duminica s-a ajuns la concluzia ca tiganul care amenintase cu toporul era cu totul altul, a carei identitate nu o dezvaluim din ratiuni de siguranta pentru actiunea politiei. Acesta este disparut si dat in urmarire. Laurentiu Danica, de 32 de ani, a fost retinul si introdus in arestul IJP Dolj, de unde va fi prezentat Parchetului, sub acuzatia de ultraj contra bunelor moravuri si furt calificat.
„Hai, vere, trage, daca ai curaj!“
Olarii din Galesoaia – Gorj vor sa isi vinda rotile
Olaritul este in judetul Gorj o meserie pe cale de disparitie. Acest lucru se poate observa cel mai bine in localitatea Galesoaia, inima olaritului gorjenesc. Daca in urma cu zeci de ani, in acest loc existau citeva sute de olari, in prezent, doar doi mesteri mai practica aceasta meserie. Una din cauzele care au condus la aceasta situatie ar fi si mineritul, care a „ingropat“ lutul din care se fac cunoscutele strachini si ulcioare. Iar huma de Galesoaia este singura din judet care corespunde din punct de vedere calitativ. Disparitia olaritului este strins legata si de disparitia satului, din care au mai ramas in jur de 40 de case, urmind sa fie mutate si acestea. Majoritatea celor care s-au ocupat cu olaritul si mai poseda roti vor sa si le vinda.
Cei din Galesoaia stiu ca nu mai au mult de locuit in satul in care le-au trait stramosii. Pe seama iminentei disparitii a satului a aparut chiar si o legenda, care este strins legata de numele acestuia. Numele de Galesoaia vine de la sotia unui boier care a avut paminturi in zona, Galesoaia. Aceasta era foarte frumoasa, iar satenii spun ca satul se va sterge, va disparea, precum si frumusetea Galesoaiei. Si se pare ca au dreptate. In localitate exista citeva case de patrimoniu care inca pot fi salvate. Una dintre ele ii apartine lui Constantin Pecingina, care a refuzat in urma cu citiva ani oferta conducerii Muzeului de la Curtisoara, de a-i cumpara casa. Tot la Galesoaia se mai pastreaza citeva porti de lemn, care poarta marca mesterilor din zona. In prezent, oamenii vor sa isi vinda tot ce mai au prin case: tesaturi, razboaie, pina si rotile care odata le-au adus faima.
Unul dintre cei mai batrini olari este Ion Constantin, de 79 de ani. Acesta a povestit drama olarilor din Galesoaia: „Olaritul a insemnat pentru noi piine. Acum o sa ne ducem in alta parte. Care o sa mai traim. Eu, unul, am renuntat sa mai fac oale. Roata vreau sa o vind ca nu mai pot sa o vad cum sta sub casa. Imi pare rau ca o dau, de parca as vinde o parte din sufletul meu. De la 18 ani fac meseria asta. Nu am avut nici pe cine sa mai invat. Aici, la noi, un singur om mai face oale. Dar si Coneru o sa renunte, ca va merge cu noi.“
Ultimul olar din Galesoaia
Dumitru Coneru, de 60 de ani, este ultimul olar din Galesoaia. Acesta mai are un frate care se ocupa cu mestesugul modelarii lutului, dar mai mult in timpul liber, nu ca pe o activitate care sa ii aduca profit. Casa lui Dumitru Coneru este situata pe o coama de deal, care iti da impresia ca se poate duce la vale in orice moment. De fapt, cam asa si stau lucrurile. Atelierul in care Dumitru Coneru are instalata roata are peretii crapati din cauza miscarilor de teren. In curte se mai afla cuptorul si o magazie in care tine lutul si oalele.
In fiecare duminica, Dumitru Coneru merge la tirg pentru a-si vinde produsele, care dupa cum a spus mesterul inca se mai vind. „La 11 ani am pus pentru prima data mina pe o roata. Tata era olar, iar cind pleca de acasa sa vinda oalele, eu ma apucam sa lucrez. Cind se intorcea gasea peretii umpluti de huma. Banuia ceva. Eu am invatat fara sa stie el. Am invatat si eu un baiat, dar ii e rusine sa lucreze. Acum, am cam obosit – la fiecare cuptor fac cite 1.000 de oale si e multa munca. Vinzarea merge, dar nu se mai poate. Casa mea e darimata.
Traditia se pierde. Mai sint citiva olari la Pesteana. Acum 20 de ani in sat erau 180 de olari, iar acum au mai ramas doi. Eu cu frate-miu, dar eu sint singurul care mai lucreaza atit de multe oale. Poate daca am mai ramine, ar continua si traditia. Nici nu am fost ajutati sa o ducem mai departe“, a spus Dumitru Coneru.
De un an n-a mai calcat nici picior de deputat
Pe traseul Craiova – Bechet, satenii stiu despre parlamentari un singur lucru: ca-s scumpi la vedere
Anul trecut, pe vremea aceasta, oamenii politici erau un fel de titirezi care strabateau judetul in lung si-n lat pentru a-i convinge pe alegatori ca merita votul lor. Si pentru a le demonstra, in special celor de la tara, cit sint ei de buni, de frumosi, de destepti si de darnici, imparteau cu nonsalanta pachete de faina, zahar, orez sau malai, stegulete, chibrituri, pungi de nailon si te miri ce nimicuri inscriptionate cu „Votati urgent…!“.
Ajunsi in virful trebii, onorabilii si-au uitat brusc promisiunile si nici nu le-a trecut prin cap sa mai strabata drumurile pline de gropi si noroaie pentru a sta de vorba cu oamenii care i-au ales. Asta cu toate ca increderea care i-a propulsat pe jilturi moi vine nu numai din partea electorilor, ci si a partidului respectiv. De exemplu, ce-ar spune presedintele PSD, Adrian Nastase, daca ar afla ca, pe traseul Craiova-Bechet, care strabate mai mult de zece comune, picior de parlamentar n-a calcat sa puna in aplicare macar o farima din programul partidului ? Si apoi, cum ramine cu statutul de parlamentar, care ii obliga pe alesii poporului sa mai presteze ceva activitate si in teritoriu, adica in slujba opincilor care ar trebui sa ii incalte si-n viitorul mandat?
Malu Mare: Primarul Marin, confundat cu Maria
Majoritatea primarilor pe la care am trecut au spus ca de anul trecut n-au mai vazut nici un parlamentar prin comune. Problemele comunei sint discutate la Consiliul Judetean sau la Prefectura Dolj. Niciodata, sau aproape niciodata, intr-un cabinet parlamentar.
Marin Motoi, primarul comunei Malu Mare: „N-am vazut picior de parlamentar de anul trecut, din campania pentru generale, si nici nu cred ca am sa mai vad pina in 2004. N-au nici un interes sa vina in teritoriu acum, desi mi s-ar fi parut normal sa mai treaca cineva si pe la noi sa ne intrebe de sanatate. De cind sint primar, am fost si eu cautat de un deputat. Anul trecut, de Sfinta Maria, am primit o felicitare de la un deputat, nu-i spun numele ca oricum nu mai are sens, si, in loc de Marin, mi-a spus Maria Motoi. Cum a putut sa faca o asemenea greseala cind in Dolj avem o singura primarita, la Pielesti? Asta este experienta mea cu parlamentarii. In zona noastra am auzit ca ar fi si deputati, dar nu stim cum arata la fata, n-au trecut niciodata pe aici“.
Ion Trifu, primarul comunei Teasc: „Habar nu am care sint parlamentarii de Dolj. Au trecut citiva politicieni, dar asta in campania electorala de anul trecut. Dar pe la primarie n-a venit nimeni“.
Vlad Alexandru, primarul comunei Valea Stanciului: „N-am vazut nici un parlamentar. De obicei, daca vine vreunul in sat, se duce vestea imediat, ca asa este la tara“.
La primariile din Daneti, Mirsani, Gingiova, Silistea Crucii, Bechet, Bailesti, aceeasi poveste.
„Acum nu mai au nevoie de prostime, si-au atins scopul“
Oamenii din satele si comunele care se intind spre Bechet vorbesc despre parlamentari intr-un fel anume: putina ironie, ceva critica si indicatii si mult, mult dispret.
Stefan Dovlete, de 80 de ani, din Teasc, fost profesor: „Parlamentarii? Unii isi merita locul, altii sint de umplutura. Pe aici nu a indraznit nici unul sa vina pina acum. Si-au ocupat scaunele dorite si nu mai au nevoie de prostime, si-au atins scopul, mai vin peste patru ani“ .
Florea Ciobanu, de 80 de ani, veteran de razboi, din Giorocel: „Ce e, ma, ala, un parlamentar? Stiu ca este unul de la noi din comuna care a facut un drum pina la Jiu, da’ habar nu am cum il cheama. Nu i-am vazut niciodata fata.“ Se intoarce catre un vecin care adasta in poarta: „Auzi, Ioane, cine e, ma, de la partid, al cui este?“
Gheorghe Comisaru, de 62 de ani, pensionar, din Gioroc: „Parlamentarii sint niste palavragii, asta sint. Vorbesc mult, promit marea cu sarea pina ii aleg si dupa aia uita de tine. Daca ei isi iau salariile si le este bine, ce sa le mai pese de tarani? Noi sintem niste amariti care murim de foame in casa si nu stie nimeni cit de greu ne este.“
„E unu’ de joaca si fotbal… De ce nu vine aici, la noi?“
Ion Stancele, de 62 de ani, pensionar, din Mirsani: „Politicienii sint numai pentru interes, mama lor de golani! Ei se duc la bai sa se trateze, se duc in strainataturi pe banii nostri. Isi fac afaceri si noi, taranii, nu avem bani sa ne cumparam o piine. Dupa 32 de ani de CAP primesc pensie 300.000 de lei. Pai, asta e dreptate? Am auzit ca este unu’ care joaca si fotbal si care are bani gramada. De ce nu vine aici la noi sa ne intrebe cum o ducem?“.
Gheorghita Camarasu, de 30 de ani, din Daneti, fara ocupatie: „A venit Irina Loghin, care am auzit ca este si deputat, si a tinut un spectacol la noi in sat. Pe altul n-am vazut si nici nu am auzit sa fi venit“.
Gheorghe Roman, de 45 de ani, sofer, din Valea Stanciului: „Sarlatanii iau salarii de zeci de milioane doar pentru ca stau si dorm in parlament. Nu fac nimic, nimic. Si-au cumparat cu bani grei locul de parlamentar si acum, daca nu dorm in sala de sedinta, fac afaceri dubioase ca sa-si recupereze banii pe care i-au dat. Mama lor de banditi! Taranul este bun doar la vot. Atunci vin care mai de care prin sate si spun tot felul de povesti nemuritoare, dupa care uita de noi“.
Nu exista o prevedere legala care sa oblige senatorii si deputatii sa mearga la tara, acolo unde traiul este greu, iar saracia este stapina. Nu poti forta ditamai omul politic sa coboare din masina si sa stea de vorba cu oamenii, sa demonstreze, vorba partidului, ca-i pasa. Noroc cu televizorul si ziarele, ca altfel electoratul i-ar uita cu desavirsire pe parlamentari. Si, ca semn ca, odata, prin satele doljene, au trecut caravanele electorale, au ramas citeva afise decolorate de soare si de ploi, din care mai zimbesc actualii demnitari ai Romaniei.
„Statutul de parlamentar ii obliga sa mearga sa stea de vorba cu oamenii“
La nivelul judetului Dolj, au fost constituite opt trasee, fiecare fiind repartizat unui parlamentar, iar de coordonarea activitatii politice a organizatiei PSD din fiecare comuna, alaturi de parlamentar, raspunde si un membru al biroului executiv judetean.
Ion Voiculescu, presedintele PSD Dolj: „Fiecare parlamentar PSD are 12 – 13 localitati de care raspunde, inclusiv pe linie de partid. Programul efectiv de deplasari si de intilniri este in competenta si raspunderea directa a fiecarui parlamentar. Atita timp cit este parlamentar PSD, el reprezinta judetul nostru in Parlamentul Romaniei si chiar si pe cetatenii care nu l-au votat. Este posibil sa fie localitati in care nu a ajuns nici un parlamentar. Nu neg acest lucru, dar nici nu as putea spune ca este localitate in care sa nu fi ajuns macar unul dintre ei o data. N-as putea baga mina in foc. Ca presedinte, le pot impune parlamentarilor sa-si respecte traseele stabilite si angajamentele asumate in campania electorala. In primul rind, este o chestiune de respect fata de cei care ne-au ales si, in al doilea rind, de raspundere pentru ceea ce partidul si-a propus prin programul de guvernare“.
Ion Busuioc, expert in Corpul de control al Ministerului Administratiei Publice: „Senatorii si deputatii, la sfirsit de saptamina, pe linga audientele pe care le acorda la cabinetele parlamentare, trebuie sa mearga in teritoriu pentru a lua pulsul, ca sa zic asa. Statutul de parlamentar ii obliga sa mearga in teritoriu si sa stea de vorba cu oamenii.“
Stiri diverse
Cercetatori straini la Craiova. Specialisti in mai multe domenii agricole s-au intilnit ieri la Facultatea de Horticultura din Craiova, pentru o sesiune stiintifica. Cele 122 de lucrari prezentate au avut ca tema principala „Prioritatile cercetarii stiintifice in horticultura, biologie, tehnologia prelucrarii produselor agricole si ingineria mediului“. La aceasta sesiune au participat specialisti ai institutelor de cercetare din Craiova, Bucuresti, Cluj, precum si cercetatori din Anglia si Franta.
(S.C.)
Patru miliarde de lei pentru asfaltarea unui drum. Drumul comunal care face legatura intre comuna Runcu si satul Suseni nu a fost asfaltat niciodata. Cele mai mari probleme le ridica o portiune care leaga Caminul de batrini Suseni de restul comunei. Primarul sustine ca ar fi necesare aproape patru miliarde de lei pentru remedierea situatiei.
(A.M.)
Cadre didactice disponibilizate. Reducerile de personal din invatamintul mehedintean vor afecta, potrivit inspectorului-sef al ISJ Mehedinti, Lucian Capitanescu, 65 de cadre didactice. Diminuarea va fi efectuata de conducerile unitatilor scolare si va viza postul ocupat, plata cu ora si cumulul cadrului respectiv. De asemenea, reducerea va fi repartizata pe functii – personal didactic, didactic auxiliar si nedidactic – si nu va afecta personalul didactic titular.
(D.L.)
100 de milioane de lei pentru iluminatul public. Pentru iluminatul comunei Runcu se cheltuiesc la fiecare trei luni 100 de milioanede lei. Primarul se declara multumit de felul in care arata comuna pe timpul noptii si spune ca toate cele opt sate sint iluminate corespunzator: „Avem chiar mai multe becuri decit ar fi nevoie. Sumele pe care le platim pentru aceasta treaba sint considerabile. Banii ii scoatem de la bugetul local“
(A.M.)
In spitalele mehedintene, mai multi auxiliari decit medici. In urma controlului efectuat de reprezentantii Directiei de Sanatate Publica Mehedinti in unitatile sanitare din judet, a fost constatata o supradimensionare a personalului existent. Numai in cazul Spitalului Orasenesc Vinju Mare, din 90 de salariati, doar 37 sint medici si asistenti, restul fiind personal auxiliar. Situatii similare se regasesc si la citeva sectii ale Spitalului Judetean Mehedinti.
(D.L.)
Caminul Cultural din Suseni a fost renovat. Caminul Cultural din Suseni a fost recent renovat de catre Primaria Runcu. Reparatiile au costat aproximativ 150 de milioane de lei. Actiunea de reabilitare a cladiriii era necesara, deoarece la caminul cultural nu se mai putea desfasura nici o activitate.
(A.M.)
Datorii de 263 de miliarde de lei. Datoriile la fondul asigurarilor de sanatate Mehedinti se ridica la peste 263 de miliarde de lei. Din aceasta suma, 226 de miliarde de lei reprezinta datoriile pe care le au 18 agenti economici din judetul Mehedinti. Cei mai mari datornici sint Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare (RAAN), ROMAG PROD – 72 de miliarde de lei, Exploatarea Miniera – 71 de miliarde de lei, ROMAG TERMO – 31 de miliarde de lei, Exploatarea Miniera Baia Noua – noua miliarde de lei.
(D.L.)
Umiliti la batrinete de propriile odrasle
• Doi sateni din Podari au fost condamnati la inchisoare pentru ca si-au agresat mamele • Gheorghe Cirstea si Cornel Dimian au primit cite sase luni inchisoare • Desi nu este prima oara cind isi bat si isi alunga parintii, progeniturile au optat pentru „munca in folosul comunitatii“ • Ramine ca instanta sa decida daca vor sta sau nu la „racoare“
Satenii si politistii din Podari s-au obisnuit deja cu scandalurile din familiile Cirstea si Dimian, unde parintii sint obligati sa doarma prin vecini pentru ca, din cauza bauturii, copiii ii bat deseori si ii alunga din propria casa.
Ioana Gauzoiu are 82 de ani si doi baieti, pe Ilie, de 56 de ani, si pe Gheorghe, cu doi ani mai mic. Amindoi au numele de Cirstea, dupa strabunici. „Cu baiatul cel mare nu am nici o problema. Stam in aceeasi curte, dar isi vede de treaba lui. Gheorghe, Gica, asa cum ii spunem noi, parca a innebunit. In ultimii doi ani ma ocaraste si ma bate de parca as fi cel mai rau dusman al lui“, se plinge batrina. In noaptea de 13 spre 14 noiembrie, Gica s-a certat iar cu mama lui. Venise baut din sala si a luat-o la goana din locuinta. „M-a batut si m-a dat afara din casa. De multe ori ma gonea, dar ma furisam in casa si ma culcam in frig. Tremuram pina ma incalzeam. Dar ultima data m-a aruncat in drum“, povesteste Ioana.
Batrina a fost de multe ori nevoita sa doarma prin vecini si chiar in capita de fin. Acum citeva zile, femeia s-a dus, nici ea nu stie pentru a cita oara, la politie.
Fiii batausi au cerut sa fie pedepsiti prin munca
O alta oaie neagra a Podariului este Cornel Dimian. Si tot de la bautura au inceput necazurile. De fiecare data cind vine „afumat“ acasa, isi ia parintii la bataie.
Tatal este invalid, dar acest lucru nu are nici o importanta pentru fiul agresiv. Il bate, il da afara din casa si cind nu este el, isi bate mama. „Cei doi sint cunoscuti in comuna ca fiind agresivi si avind viciul alcoolului. Cornel Dimian are cinci mandate de executare a pedepselor cu inchisoarea de la 30 de zile la 160 de zile pentru ca si-a batut si si-a alungat parintii.
Gheorghe Cirstea a fost si el sanctionat de mai multe ori cu amenda din acelasi motiv. Cei doi au fost prezentati joi (15 noiembrie – n.r.) instantei Judecatoriei Craiova pentru incalcarea Legii 61/1991. Ei au primit cite sase luni inchisoare pentru ca si-au agresat parintii“, a spus plt. maj. Marin Maiuru, ajutorul sefului Postului de Politie din Podari.
La introducerea in arestul politiei insa, Gica si Cornel au dat cite o declaratie prin care cereau sa li se comute pedeapsa in „munca in folosul comunitatii“. Ramine ca instanta sa se pronunte daca ei au sau nu dreptul sa mai stea in comunitate, cel putin pentru o perioada.
O noua moda la craioveni: nici o casa fara ciine sau pisica
In ziua de astazi, casele fara animale sint un lucru neobisnuit. De cind cu nebunia – „nici o casa fara ciine sau fara pisicuta“, febra detinerii unui prieten necuvintator a cuprins pe toata lumea, de la tinci pina la persoanele in virsta care prefera, uneori, compania unui animal decit a propriilor copii. Fie ca e vorba despre un ciine, o pisica, broasca testoasa, papagal sau, pentru cei mai curajosi, iguane, rare sint casele in care sa nu dai peste un papuc ros, o canapea ferfenita sau un covor plin de dovezile napirlirii. Animalele devin adevarati membrii ai familiei, rasfatatii casei, alintati in fel si chip.
Un scriitor celebru spunea: „Locuiesc acasa la pisica mea“. Si pe buna dreptate, avind in vedere ca in multe case animalele sint „sefi“ care speculeaza la maximum slabiciunea pe care stapinii o au pentru „blanita“ lor. Pina unde pot ajunge atasamentul, dragostea si sacrificiul pentru animalele de casa e greu de spus.
Intotdeauna ne uimeste cite un pensionar care isi imparte putinii banuti cu pisica lui, sau un ins mai instarit care este in stare sa cheltuiasca sume enorme cu dresajul sau cu zgarda de aur a ciinelui.
Fa-i bagajele motanului, plecam in concediu!
De trei ani, Niki a devenit membru al familiei Dodan. Chipesul motan a trebuit sa vindece ranile sufletesti pricinuite de moartea tatalui sau, al carui nume l-a si mostenit. Niki este un rasfatat fara de care stapina lui, Elena, nici nu concepe sa plece in concediu: „A mers cu noi si la Costinesti, si la Herculane. Dupa ce mi-a povestit o vecina ca a lasat pisica la cineva in grija si cind s-a intors i s-a spus ca a murit, nici nu ma gindesc sa il las pe Niki singur acasa“.
Niki nu este singurul care se bucura de vacantele stapinilor. Chiar daca nu la fel de norocos, Patsi primeste totusi de la stapina sa cite o vedere din fiecare loc in care pleaca aceasta, exclusiv pe numele sau, cu dedicatie, urme de pupic rujat si tot tacimul. Astfel incit Patsi are in prezent o colectie considerabila de vederi.
Vecinii au mincat peste de la pomana pisicii
Necazurile pe care le aduc animalele sint minore si se transforma foarte repede in motive de dragoste inzecita. O canapea roasa, un covor „botezat“ sau distrugerea papucilor cei noi sint lucruri acceptate de toti proprietarii de animale.
Dar durerea pricinuita de moartea animalului preferat este echivalenta cu cea in cazul pierderii unui membru al familiei. Familia Petrescu si-a revenit cu greu dupa ce a murit Daisy. Au ingropat-o in gradina, sub nucul in care se urca dupa pasari, i-au facut cruce din lemn si, pentru a fi siguri ca sufletul pisicii lor va ajunge in rai, i-au facut… pomana. „A venit vecina la mine plingind, cu o farfurie de peste si o cana cu lapte in mina… Mi-a spus: «A murit Daisy!» Incercam sa imi amintesc cine era Daisy, probabil vreo ruda apropiata de care imi povestise si uitasem. Cind mi-am dat seama ca era vorba despre pisica, nu stiam daca sa rid sau sa o impac“, povesteste Aura Pospai, vecina.
Atasamentul pentru prietenii „blanosi“ poate atinge cote impresionante. Asa ca aceia care doresc sa isi aduca in casa un astfel de exemplar trebuie sa fie pregatiti; miorlaitul sfios sau ochii rugatori de la inceput te pot transforma in „sclavul“ de mai tirziu al animalului tau…
Inca o gaura in sistemul de aprovizionare cu apa
In loc sa sape noaptea, buldozerul a incurcat circulatia ziua
O echipa a Regiei de Apa-Canal Craiova lucra ieri la prinz la remedierea unei avarii survenite pe Rocada, la intersectia cu strada Brazda lui Novac. Cotul unei conducte subterane de aproximativ 0,5 metri diametru, situata la aproximativ trei metri adincime, a cedat exact in mijlocul carosabilului.
Defectiunea a survenit din cauza unui cordon de sudura care nu a mai rezistat la presiunea din interior. Intersectia era blocata de o movila de pamint, de un excavator si de utilaje ale echipei de interventie. Traficul rutier se desfasura cu mare greutate de o parte si de alta a locului avariei. Salariatii regiei au spus ca spartura se produsese cu o zi inainte, dar a durat mult pina s-au luat autorizatiile de la primarie si de la politie. In mod normal, aceste interventii ar trebui sa se efectueze noaptea, iar politia si primaria sa dea imediat autorizatiile necesare. Dar ce-o mai fi normal prin orasul acesta…?!
Despre vile si afaceri
Intre vila de politist si vila de vames nu-i nici o diferenta. Intre controlul uneia si controlul celeilalte insa, deosebirile sint majore. Lesne de observat, s-a vorbit despre vilele politistilor, dar despre averile vamesilor. Daca acuzi vamesul ca si-a construit ilegal o vila e o timpenie. Orice drum in viata unui vames serios incepe cu o vila. Fara vila n-o sa apuci niciodata sa fii vames. Ceea ce la vames constituie debutul, la politist e visul de-o viata. Implinirea unei cariere, care se poate incheia rapid chiar si la 45 de ani, cu promisiunea platilor compensatorii. O cariera de politist se anunta de bun augur doar daca e integrata dintr-un inceput la „Economic“ sau „Circulatie“.
La „Paza si ordine“ nu se inghesuie nimeni. Aici se iau pumni in cap si risti sa ramii toata viata intr-o amarita de garsoniera cu nevasta si doi copii. Lupta tu toata viata cu mentalitatea croita intr-o camera de 17,80, cu infractori care habar nu au cite camere si turnulete numara palatul construit cu sudoarea miinii care semneaza mangla! La politisti, implinirile rapide se intilnesc mai rar. Trebuie sa ai fler, sa „lingi o vreme dosare“ (exprimarea nu ne apartine) si abia dupa ce ai dibuit directia vintului te misti semnificativ, ca sa te scoti in citiva ani pentru o viata intreaga. Ascensiunea vameseasca (daca ne e permis) are cu totul alte coordonate. Nu iei din prima zi, nu iei din a doua. Dar daca nu iei din a treia, te dau afara, fiindca strici piata si dai de banuit.
Potrivit manualului de Teorie a spagii, cine dovedeste prea multa rabdare e prost. Isi rateaza cariera. Sint si vamesi care rezista, dar ajung la „lins dosare“. Procesul e invers decit la politisti. Ca vames, la dosare e bine sa ajungi catre sfirsitul carierei, cind ti-ai facut suma si cind incep sa te bintuie idei despre cinste, moralitate si alte prostii. Sau devii pasionat de science-fiction precum Nini Sapunaru, fostul Nini-Vama pe vremea lui Milu. La vama e ca la armata – spunea aforistic Nini, ceea ce nu l-a facut pe fostul ministru al armatei, Frunzaverde, sa spuna ca la armata e ca la vama. Fie si pentru ca generalii si-au inceput cariera, ca sublocotenenti, intr-o garsoniera si o termina intr-un apartament cu mai putine camere decit trese pe umar.
De aici deci si diferenta de exprimare: vilele politistilor si averile vamesilor. Chestiunea nu s-ar fi pus ca atare daca, de pilda, orgoliul vamesilor de la Portile de Fier (ambele), Orsova si Turnu Severin n-ar fi intrat in conflict cu ideea de a li se cerceta averile. Averile, nu vilele. Banuim ca gindul cercetarilor n-a venit din faptul ca un raport al Bancii Mondiale aseza institutia vamii spre motul clasamentului coruptilor. Credem ca ancheta a fost pusa la cale in urma unui simtamint de solidaritate venit dinspre cei controlati la vile: „Auzi, dom’le, da’ capra vamesilor de ce sa nu sufere?“ Potrivit eticii si echitatii, au dreptate. Numai ca vamesii, nu si nu. Ba ca nu recunosc valabilitatea comisiei de ancheta, ba ca prefectul sa-si vada de judetul lui, sa lase punctele de frontiera, ca n-a venit cu ele de-acasa, de la partid etc. Citiva intelepti insa au fost sinceri. Din declaratiile date fara sa cricneasca reiese fara dubiu ca traiesc modest. Modest spre mediocru. Unii, chiar prost. Si foarte putini se intrebau de ce mai traiesc, fiind in pragul mitingului. Pina la urma, pare-se ca gindul cel bun le-a dat tircoale si celorlalti. Mai bine recunosti nesilit de nimeni ca traiesti cu masura, echilibrat, conform veniturilor declarate.
Ne intoarcem la oile noastre
• Dupa egalul cu Astra, oltenii nu concep sa se impiedice de moldoveni • FCM Bacau este cea mai buna echipa din provincie (dupa 12 etape) si vine in Banie cu ambitii mari • Chivorchian: „Sper sa plecam neinvinsi de pe «Ion Oblemenco»“ • V. Ilinca: „Am convingerea ca Universitatea nu va avea probleme cu FCM Bacau si cu Otelul“ • Netoiu doarme la ora meciului din Banie, el aflindu-se in SUA • Sechelariu acuza blaturile din campionat
Universitatea – FCM Bacau
• Stadion „Ion Oblemenco“, simbata, ora 14.00.
• Formatii probabile:
Universitatea: Preda – Stoican, Naicu (Craciunescu), Vochin, C. Dobre (Dragomir) – M. Sava, Danciu, Burca, Grigorie (D. Rednic) – Domocos, Barcauan (Verdes). Antrenor: Fl. Marin.
FCM Bacau: R. Lucescu – Apostol, Vaduva, R. Ciobanu, E. Baciu, Codreanu – Badoi, Nivaldo, Iftodi – Cursaru, Ciocoiu (Fl. Petcu). Antrenor: M. Rednic.
• Vor arbitra: C. Balaj – N. Marodin si D. Lazarescu. Rezerva: M. Vidan. Observatori: V. Alexandru si V. Avram.
Dupa 12 etape, FCM Bacau este echipa din provincie cu cea mai buna clasare – dupa Rapid, Dinamo, FC National si Steaua -, poate surprinzatoare pentru o formatie care asta vara retrogradase. Dar banii (ai primariei!) si managementul inspirat au facut din FCM Bacau revelatia acestui campionat. Intilnirea de astazi din Banie este privita de antrenorul Mircea Rednic, ca si de oficialii moldoveni, ca un prilej pentru ca FCM Bacau sa urce in partea superioara a clasamentului. „Vrem trei puncte din Banie!“, a spus Mircea Rednic. „Sper sa plecam neinvinsi de pe «Ion Oblemenco»“, a precizat presedintele executiv, Gheorghe Chivorchian.
In formatia oaspetilor sint citiva jucatori cu nume, care n-au nevoie de nici o prezentare suplimentara: Cursaru (dorit de Galatasaray), Ciocoiu, Razvan Lucescu, dar si alti fotbalisti (Iftodi, Nivaldo) care au facut din FCM Bacau o echipa tenace si incomoda. De altfel, primarul Sechelariu este convins ca FCM Bacau va juca in Cupele Europene in editia 2002-2003. Acelasi obiectiv l-a stabilit si actionarul Netoiu pentru Universitatea. „Ne mai trebuie echipa si nocturna, nu?“, ar zice rautaciosii.
Oltenii revin pe „Ion Oblemenco“ dupa un meci bun facut cu Astra in deplasare si sustin ca pot sa-i invinga pe moldoveni si pe galateni in aceste doua etape ale sfirsitului de sezon 2001, pentru ca, avind -2 la „adevar“, craiovenii nu pot face daruri. Oltenilor, aflati in „silenzio stampa“, nu le putem consemna opiniile. Doar presedintele Viorel Ilinca – care a precizat ca intr-un fel acest „silenzio stampa“ este normal din cauza modului tendentios in care ar fi fost prezentati oltenii in presa – a facut totusi ieri o declaratie despre meciul de astazi: „In opinia mea, partida cu FCM Bacau este deosebit de dificila. Am in vedere ca, in ultimele intilniri de la Craiova, bacauanii au obtinut rezultate favorabile. In ultimele doua etape, Universitatea a cucerit patru puncte importante (3-0 cu Sportul si 2-2 la Astra), adica se afla, zic eu, pe un drum bun. In plus, perioada aceasta de pauza competitionala a fost benefica pentru echipa, efectuindu-se si o saptamina de pregatire centralizata in Banie. Miine (astazi – n.r.), oltenii revin pe «Ion Oblemenco» cu un moral bun dupa rezultatul foarte bun de la Astra. Personal, am convingerea ca nu vom avea probleme in cele doua meciuri de acasa, cu FCM Bacau si cu Otelul Galati. Sper ca si in ultima etapa a turului, Universitatea sa obtina un rezultat favorabil in Cotroceni, in partida cu FC National“. Altfel, saptamina viitoare, clubul craiovean va achizitiona un autocar nou (Mercedes) pentru echipa.
Moldovenii au ajuns ieri dupa-amiaza in Craiova (hotel Jiul). Presedintele de onoare al FCM Bacau, primarul Sechelariu, a spus dupa meciul Romania-Slovenia: „Blaturile din campionatul intern au dus la ratarea calificarii la Mondiale. Sa nu ne mai ascundem dupa vorbe si sa privim realitatea in fata. Cei pe care-i vedem la televizor si care fac aceste jocuri poarta toata vina! Nu se poate construi la infinit pe o baza putreda!“ O declaratie care ne da sperante ca astazi vom vedea fotbal pe „Ion Oblemenco“ si nu vreo „putreziciune“ de meci… Oricum, am fi curiosi daca intr-o alta tara „justitiarul“ Sechelariu ar fi reusit sa-si cumpere locul din Divizia A, asa cum a facut in vara trecuta.
Meci dificil pentru Pandurii
Tehnicianul oltean spera ca jucatorii sai sa materializeze ocaziile pe care le vor avea
Pandurii – Gaz Metan Medias
• Stadion „Municipal“, simbata, ora 11.00.
• Formatii probabile:
Pandurii: Hirsu – Amzucu, Cioara, R. Radoi – Cl. Stoica, E. Dica, Nicolaescu, Arcanu, Trofin – A. Popescu, I. Stefan. Antrenor : E. Sandoi.
Gaz Metan: P. Rus – Nicolau, Somfalean, C. Andrei – Boroncoi, Pogacean, Cl. Moldovan, V. Stoica, Ciurar – M. Stanciu, F. Popescu. Antrenor: S. Dumitrescu.
• Vor arbitra: O. Trandu – D. Birgoanu, I. Cojocaru.
Pandurii Tirgu Jiu vor sustine astazi ultimul meci oficial din acest an in fata propriilor suporteri. Echipa gorjeana va juca in aceasta ultima etapa a turului cu fosta divizionara A Gaz Metan Medias, formatie aflata in acest moment pe locul sapte in clasamentul seriei a doua a Diviziei B. In prezent, echipa pregatita de Emil Sandoi ocupa locul opt, cu 20 de puncte, la egalitate cu oaspetii de astazi, care insa stau mult mai bine la adevar si la golaveraj.
Meciul de astazi este considerat destul de greu de fotbalistii lui Emil Sandoi. Antrenorul nu se confrunta cu probleme de lot, Nicola fiind refacut dupa accidentarea din meciul cu Olimpia Satu Mare: „Nu avem indisponibilitati, doar o mica problema cu Nicola, care speram sa se rezolve pina la ora meciului ca sa putem alege «unsprezecele» ideal. Ca lot sintem bine si asteptam increzatori meciul cu Gaz Metan pentru ca, daca vom evolua asa cum am facut-o in ultima partida, nu cred ca vom pierde. E adevarat ca ne asteapta un meci destul de greu pentru ca, daca ne gindim bine, Gaz Metan Medias este totusi o echipa de Divizia A. O echipa cit se poate de buna, cu un antrenor pe care eu l-am cunoscut cind am fost jucator la FC Arges, un antrenor care stie foarte bine sa isi puna echipa in teren, care joaca arma contraatacului si o face destul de bine. Va trebui deci sa fim foarte atenti la acest joc iar, in rest, sa dea Dumnezeu ca ocaziile pe care le avem sa le si materializam.“
In aceasta saptamina au revenit la echipa „mare“ si doi dintre jucatorii exilati la juniori. Amzucu si Zaharia si-au reluat deja antrenamentele alaturi de ceilalti colegi cu care au fost in cantonament la hotelul Gorj.
