• Contractul de vinzare-cumparare a fost semnat inainte ca judecatorul sindic sa-si dea acceptul • Angajatii primariei au autentificat documentul la doua luni de la semnare, inainte de Craciun
SC Coremi SA, societate patronata de Emil Tugui, a scapat momentan de presiunea creditorilor, reusind sa-l convinga pe judecatorul sindic desemnat de Tribunalul Dolj sa aprobe planul de reorganizare a societatii ca urmare a datoriilor de peste o suta de miliarde de lei catre diferiti creditori. Administratorul judiciar, SC Reco Reorganizare SRL, l-a determinat pe judecator sa admita pe 23 septembrie 2004 planul de organizare prin care firma lui Tugui spera sa revina pe linia de plutire in perioada urmatoare. Datele pe care se bazeaza SC Coremi SA ridica insa serioase semne de intrebare asupra capacitatii societatii de a-si plati creditorii si de a-si relua activitatea, data fiind situatia confuza in care se afla cea mai mare lucrare contractata de Coremi, si anume Sala Polivalenta din Craiova, aflata in prezent in portofoliul Companiei Nationale de Investitii care nu agreeaza ideea continuarii lucrarilor cu firma lui Tugui.
Dupa ce Emil Tugui a cerut Tribunalului Dolj in septembrie 2003 declansarea procedurii de reorganizare conform prevederilor Legii nr. 64/1995, intre creditori si SC Coremi SA s-a dus o batalie surda pentru cistigarea bunavointei instantei. Astfel, doua banci comerciale, MindBank si Romexterra, principalii creditori ai societatii, s-au declarat impotriva declansarii procedurii, numai ca judecatorul sindic a avut alta parere, dind cistig de cauza firmei lui Tugui. Acesta isi motiva cererea adresata Tribunalului Dolj invocind mediul de afaceri dificil si situatia precara a societatii. „Din cauza specificului activitatii, constind in lucrari de constructii montaj civile si industriale, si a pietei insuficiente pentru aceasta activitate, s-a ajuns in situatia de a nu putea efectua platile catre creditori, cu precadere creditori bugetari“, scria patronul SC Coremi SA intr-o adresa trimisa Tribunalului Dolj. Conform aceluiasi document, Tugui recunostea ca firma nu mai poate face fata cu incasarile si cu numerarul societatii „in sensul ca nu se pot achita datoriile comerciale“. „Societatea dispune insa de un patrimoniu foarte mare constind din terenuri si constructii care prin vinzare ar putea acoperi restantele de plata catre creditorii Coremi“, se mai arata in motivatia inaintata tribunalului. Pentru a-si atinge obiectivele, Tugui miza in principal pe vinzarea mai multor bunuri apartinind SC Coremi SA, printre care si sediul administrativ de pe strada Vasile Conta, precum si pe continuarea unor lucrari aflate in portofoliul societatii. De exemplu, in planul de reorganizare, conducerea societatii credea ca in doi ani va obtine venituri de 319 miliarde de lei, cea mai mare parte provenind din lucrarile la Sala Polivalenta in suma de 307 miliarde de lei. Or, in conditiile in care acest lucru nu mai este de actualitate, bancile comerciale care au de recuperat bani de la Coremi se vor vedea obligate sa se multumeasca cu firimiturile de la vinzarea bunurilor aflate in proprietatea societatii.
Coremi si-a vindut sediul pentru a face rost de bani
Dupa aprobarea declansarii procedurii de reorganizare si a numirii administratorului judiciar, Coremi a inceput sa vinda pe banda rulanta bunurile pe care le detinea si care nu ii erau indispensabile in procesul de productie, pentru a plati o parte din cele aproape 140 de miliarde de lei cit avea de returnat catre creditori. In acest sens, administratorul judiciar a scos la vinzare chiar sediul Coremi de pe strada Vasile Conta, compus din S+P+4, pe care a obtinut, cu acordul judecatorului sindic, 24 de miliarde de lei de la Universitatea Spiru Haret. Nu toate bunurile au fost insa scutite de probleme si contestatii din partea creditorilor. Pe 6 octombrie 2004, MindBank a trimis pe adresa tribunalului o solicitare prin care cerea obligarea administratorului judiciar sa introduca actiune pentru anularea transferului patrimonial efectuat de Coremi catre cealalta firma a familiei, Coremind. Iar banca avea toate motivele sa ceara acest lucru, dat fiind faptul ca bunul cu pricina este situat pe strada Nicolae Titulescu, la numarul 172 A, si este compus dintr-un teren in suprafata de peste 80.000 de metri patrati si constructiile aferente. In motivatia inaintata instantei, banca acuza faptul ca SC Coremind SA solicitase intabularea fara sa indice actele pe baza carora cerea acest lucru. „Imobilul a fost instrainat cu numai doua luni inainte de declansarea procedurii, iar expertiza pe teren indica o valoare de 101,9 miliarde de lei“, se arata in contestatia depusa de banca la tribunal.
oua contracte de vinzare pentru aceleasi bunuri
Pentru a mai scapa de o parte din datorii, Coremi a vindut Primariei Craiova in octombrie 2004 un teren in suprafata de 4.653 de metri patrati si doua cladiri cu o suprafata construita de aproape o mie de metri patrati pe strada Riului nr. 26 (fosta colonie de cazare) pentru suma de 5,8 miliarde de lei. Pe linga acesti bani, primaria trebuia sa plateasca si taxele notariale de 85 de milioane de lei, bani pe care municipalitatea nu-i prevazuse insa in bugetul de investitii. Asa se face ca pe 8 decembrie 2004 SC Coremi SA ii solicita judecatorului sindic sa aprobe plata sumei cu pricina din activitatea curenta, motivind ca plata este in folosul creditorului garantat, BCD Romexterra – Sucursala Craiova, cit si a celorlalti creditori. Cu alte cuvinte, Coremi cerea incuviintare de la judecator ca taxele notariale sa le plateasca tot ea, desi acest lucru cade de regula in sarcina cumparatorului, adica Primaria Craiova. Pe 16 decembrie, judecatorul sindic si-a dat acordul pentru efectuarea platii din conturile Coremi, iar pe 17 decembrie angajatii primariei au si intocmit referatul prin care propuneau achizitionarea terenului si constructiilor aferente. Problema consta insa in faptul ca primaria a cumparat de la Coremi terenul cu pricina pe baza a doua contracte de vinzare-cumparare, unul din 14 octombrie, iar celalalt din 23 decembrie, acesta din urma fiind si autentificat la notar.
Cit de legal este contractul semnat de primarie cu SC Coremi SA?
Din cite se pare, municipalitatea dorea sa cumpere terenul de pe strada Riului inca de pe vremea lui Vasile Bulucea. Marturie sta un raport de expertiza a terenului si cladirilor respective din anul 2003, aprobat un an mai tirziu, pe 26 august 2004, prin Hotarirea nr. 73 a consiliului local. Pentru a putea vinde spatiul de la fosta colonie, Coremi avea nevoie de aprobarea judecatorului sindic care si-a dat acordul pe 28 octombrie 2004. Or, primul contract semnat de cele doua parti este datat 14 octombrie, cu doua saptamini mai devreme de termenul legal, ceea ce inseamna ca primaria nu avea dreptul sa cumpere cei aproape 5.000 de metri patrati decit dupa data de 28 octombrie.
Dupa aceeasi logica, nici procesul-verbal de predare-primire semnat de conducerea Coremi si reprezentantii Directiei tehnice de investitii, gospodarire comunala si patrimoniu nu este legal. Mai mult, contractul este semnat de insusi primarul Antonie Solomon. Eugen Titoiu, seful biroului juridic al primariei, a declarat ca de regula contractele sint semnate de un delegat al primariei, si nu de primar, lucru de care pare sa fi tinut cont primaria doua luni mai tirziu, pe 23 decembrie, cind municipalitatea a autentificat contractul de vinzare prin intermediul unui consilier juridic, din partea vinzatoarei Coremi semnind de data aceasta administratorul judiciar, Reco Reorganizare. Cum se face insa ca primaria a cumparat un teren fara ca acest lucru sa fie aprobat printr-o hotarire de consiliu? „Banii pentru cumparare au fost prevazuti in bugetul pe anul 2004 la capitolul investitii, iar in acest caz nu mai era nevoie de o hotarire de consiliu“, a declarat Silvia Nanau, sefa Serviciului fond locativ din cadrul Primariei Craiova.
Cu alte cuvinte, primaria a semnat un contract de vinzare-cumparare cu doua saptamini mai devreme de termenul legal, pe baza unei hotariri care aproba un raport de expertiza efectuat in 2003. Atita vreme cit nimeni nu a contestat tranzactia, totul este in regula. Bancile creditoare nu s-au opus vinzarii, din motive lesne de inteles, dorind sa-si recupereze banii cit mai repede cu putinta. Singura care a avut ceva de comentat a fost Administratia Finantelor Publice, care spunea ca cele 85 de milioane de lei ar trebui platite de primarie, deoarece se micsoreaza suma de distribuit catre creditorii bugetari. In prezent, pe strada Riului nr. 26 locuiesc mai multe familii de romi, primaria intentionind sa amenajeze imobilele darapanate tot cu ajutorul Coremi, care in felul acesta ar mai recupera o parte din banii pe care ii are de platit.
