Directorul general al Complexului Energetic (CE) Craiova, Constantin Bălăşoiu, este considerat de mulţi unul dintre cei mai competenţi specialişti în energie din România. El urma să coordoneze gigantul Electra, care ar fi trebuit să înglobeze Complexurile Energetice Turceni, Rovinari, Craiova, proiect sistat din cauza litigiilor. Specialist în termoenergie, Bălăşoiu explică de ce este nevoie de crearea CE Oltenia şi cum ar trebui restructurat sistemul de furnizare a energiei termice în Craiova. Directorul CE Craiova dezvăluie un lucru aproape incredibil: energia termică îşi dublează preţul din punctul termic până la scara blocului.
GdS: În ultimii ani, CE Craiova a investit zeci de milioane de euro pentru ameliorarea condiţiilor de mediu. În ce stadiu se află aceste investiţii?
C.B.: Am realizat toate investiţiile de mediu care erau prevăzute în grafic până la această dată: am montat electrofiltre care respectă normele UE de sub 50 mg/1.000 mc, am realizat eliminarea zgurii şi a cenuşii în fluid dens la cele două sucursale, Işalniţa şi Craiova II. De asemenea, am început investiţia la Işalniţa pentru desulfurare şi sperăm ca până la începutul lunii noiembrie să o începem şi pe cea de la Craiova II. Din păcate, un litigiu comercial ne împiedică să semnăm acest contract. Marile concerne care participă la aceste investiţii utilizează orice metode pentru a-şi spori şansele la un contract. Dacă reuşesc să anuleze o licitaţie pierdută consideră că vor avea o nouă şansă la reluarea licitaţiei.
GdS: Ce eforturi financiare presupun aceste investiţii?
C.B.: Spre exemplu, investiţia pentru desulfurare de la Işalniţa este de peste 56 de milioane de euro. Tot aici, în perioada 1 noiembrie – 31 martie, vom opri blocul energetic nr. VII pentru modernizări care se ridică la 55 de milioane de euro. Deci, în prezent, numai la sucursala Işalniţa avem în derulare investiţii de peste 110 milioane de euro. La sucursala Craiova II vom demara până la sfârşitul anului altă investiţie, în valoare de aproximativ 60 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că în 2012 totalul investiţiilor în derulare va depăşi 170 de milioane de euro.
GdS: Care sunt investiţiile făcute deja?
C.B.: Până acum am investit 70 de milioane de euro pentru evacuarea zgurii şi a cenuşii în fluid dens şi 20 de milioane de euro pentru realizarea conformării la cerinţele UE în ceea ce priveşte evacuarea în aer şi apă a tuturor deşeurilor. Cu investiţiile din 2011-2012 finalizăm cheltuielile pentru mediu şi vom avea şi modernizări la Işalniţa.
GdS: Care va fi următoarea etapă?
C.B.: În următoarea etapă, vom merge pe investiţii de extindere a capacităţii de producţie, dar pentru aceasta este nevoie să facem parte dintr-o companie integrată, cu cifră de afaceri mai mare. După cum ştiţi, CE Craiova trebuia să facă parte din Electra, care, alături de Hidroenergetica, trebuia să facă parte din cei doi campioni naţionali ai energiei. Proiectul a fost sistat din cauza litigiilor din instanţă. Sunt 54 de procese în curs împotriva înfiinţării celor două companii, iniţiate în mare parte de Fondul Proprietatea (FP) şi federaţiile sindicale din societăţile care urma să facă parte din Electra. Finalizarea proceselor înseamnă o perioadă de timp imposibil de stabilit în acest moment. Oricum, nu mai devreme de doi ani.
CE Oltenia – cifră de afaceri anuală de 1.000.000.000 de euro
GdS: Care este alternativa la Electra?
C.B.: Alternativa ar fi înfiinţarea Complexului Energetic (CE) Oltenia, care va îngloba Complexurile Energetice Turceni, Rovinari, Craiova şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia (SNLO), care este şi principalul nostru furnizor de cărbune. Urmează ca un proiect de hotărâre de guvern (HG) să fie promovat în cel mai scurt timp, ideea aflându-se în dezbatere publică.
GdS: Cum v-ar ajuta noua societate?
C.B.: În ultimii 20 de ani, nu s-au mai pus în funcţiune noi capacităţi de producţie. Un grup energetic nou, de care această societate are nevoie neapărat, costă circa 800 de milioane de euro. Investiţia înseamnă inclusiv instalaţii pentru ameliorarea condiţiilor de mediu, adică eliminare în fluid dens, desulfurare, capturarea şi însilozarea CO2 etc. CE Craiova are o cifră anuală de afaceri de 300 de milioane de euro. Nici un finanţator nu poate acorda un pachet de investiţii care să însemne 250% din cifra de afaceri. De aici şi dorinţa noastră pentru crearea CE Oltenia, care va avea o cifră anuală de afaceri de circa un miliard de euro. Apoi, în maximum 24 de luni, noua societate va lista la bursă un pachet minoritar de până la 49%, alternativa fiind găsirea unui investitor strategic. Termocentralele de la Craiova, Turceni şi Rovinari nu şi-au extins capacităţile de producţie până acum pentru că nu au avut capacităţi de finanţare a acestora.
GdS: CE Craiova avea un proiect brownfield pentru construirea unui grup nou la Işalniţa, în colaborare cu o companie străină, care ar fi urmat să vină cu finanţarea. Ce s-a întâmplat cu acel proiect?
C.B.: Am derulat un asemenea, proiect, în care noi veneam cu anumite active şi cash pentru a acoperi 49% din investiţia de 800 de milioane de euro. În urma unei proceduri, s-a calificat concernul american AES, care urma să aducă finanţare. Din păcate, investitorul nu‑şi asumă vânzarea energiei electrice şi vrea ca ea să cadă în sarcina noastră. Trebuia ca preţul energiei să acopere investiţiile făcute. Dacă noi cumpăram întreaga cantitate de energie, nu aveam apoi garanţia că obţinem acelaşi preţ de pe piaţă.
GdS: Practic, CE Craiova trebuia să garanteze AES că va vinde energia la un anumit preţ, care să fie inclus în studiul de fezabilitate pentru noul grup energetic.
C.B.: Exact. Or, în România există trei pieţe care stabilesc preţul energiei: piaţa de echilibrare, piaţa pentru ziua următoare şi piaţa contractelor bilaterale. Nu puteam garanta anumite preţuri decât dacă aveam predictibilitatea pieţei şi contracte pe perioade mari de timp. Piaţa este însă fluctuantă.
„Nu majorăm preţul gigacaloriei“
GdS: Există vreun risc ca în perioada următoare preţul de producţie al gigacaloriei să crească?
C.B.: Nu intenţionăm să majorăm preţul gigacaloriei. De altfel, în ultimii cinci ani am avut o singură majorare de preţ la energia termică, de la 124 de lei la 133,5 lei/gigacalorie. Adică 7% în cinci ani. Nu este corect ca de la 133,5 lei/gigacalorie – cât facturez eu Regiei de Termoficare Craiova (RATf) – costurile să ajungă duble în casele craiovenilor. Acest preţ de 133,5 lei/gigacalorie este echivalentul a 210-220 lei/gigacalorie în alte oraşe. Toate celelalte termocentrale facturează acel preţ de 130 – 150 de lei la gardul termocentralei, iar pierderile pe reţelele de transport le suportă consumatorul. La noi nu este aşa.
GdS: Cine suportă pierderile din reţele?
C.B.: CE Craiova suportă pierderile până în punctele termice. De la punctul termic la blocuri mai sunt 30-40 de metri. Nu mi se pare corect ca de la 133,5 lei/gigacalorie, cât facturez eu, să se ajungă la dublarea preţului sau chiar mai mult decât atât.
GdS: Deci, reţeaua de distribuţie nu aparţine în totalitate RATf Craiova.
C.B.: Nu. Craiova este poate singurul oraş în care reţeaua aparţine producătorului până în punctele termice. Craiova are o şansă extraordinară. Ea poate să aibă un sistem de termoficare performant.
GdS: Care ar fi soluţia?
C.B.: Soluţia este să reducem costurile pe acest lanţ producător – distribuitor – consumator. Împreună cu RATf trebuie se ne preocupăm pentru reducerea acestor costuri, având în vedere că RATf nu are decât distribuţia de la punctul termic până la bloc.
Facturarea individuală va deveni obligatorie
GdS: Ştim că restanţele craiovenilor către RATf au creat un blocaj care riscă să lase oraşul fără căldură. Mai există acest pericol?
C.B.: În prezent, RATf datorează CE Craiova circa 45 de milioane de euro. Din această cauză, noi avem mai puţin de 50% din stocurile de cărbune care ne trebuie pentru a ieşi din iarnă. SNLO, furnizorul nostru de cărbune, nu ne livrează materie primă decât cu banii jos, pentru că se află sub monitorizarea FMI.
GdS: Avem vreo soluţie pentru plata restanţelor?
C.B.: Primăria se achită totdeauna de subvenţii, pe care le virează către RATf, iar cei de la regia locală le plătesc către CE Craiova. Populaţia însă întârzie cu plata, de aceea am propus autorităţilor locale facturarea individuală. Din punctul meu de vedere, această situaţie nu mai poate continua. Nu este firesc ca într-un bloc să existe 70% de plătitori şi 30% de neplătitori. De aceea, cei din Consiliul Local (CL) ar trebui să aprobe trecerea la contractele individuale.
Producţia şi transportul – 50% din preţul energiei termice
GdS: 2012 este un an electoral. Poate că primăria se va feri să treacă la facturarea individuală, pentru că este percepută ca o măsură nepopulară.
C.B.: Domnul primar ne-a asigurat de tot sprijinul. Primăria a cerut preşedinţilor de asociaţii să treacă la acest sistem de facturare, dar nu suntem mulţumiţi de ritm. Dorim să se adopte o hotărâre a consiliului local, iar administratorii asociaţiilor de proprietari să o pună imediat în practică.
GdS: Trebuie explicat că sistemul de facturare ar fi benefic pentru toată lumea.
C.B.: Sigur că da. Rău platnicii trebuie forţaţi să-şi achite datoriile pentru a nu suferi toţi ceilalţi craioveni. Vrem ca plata energiei termice să intre în normalitate. În timp, se poate ajunge la contorizarea individuală, prin montarea robinetelor de colţ pe intrările şi ieşirile din fiecare apartament. Acest sistem există deja în Sofia (Bulgaria) şi funcţionează foarte bine. România este singura ţară din UE care a rămas în urmă cu facturarea şi contorizarea energiei termice în sistem centralizat.
GdS: Deci, scăderea costurilor pe flux şi facturarea individuală ar face sistemul centralizat de încălzire avantajos pentru populaţie.
C.B.: Analiza arată că producţia şi transportul până în punctul termic înseamnă 50% din costul total al energiei termice. Ce cheltuieli să mai fie din punctul termic până la bloc?… Eu cred că există destul loc să reducem costurile. Dacă se doreşte, putem să stabilim împreună o strategie pentru acest lucru.
