Pe 8 septembrie, creștinii ortodocși și catolici sărbătoresc Nașterea Maicii Domnului, cunoscută popular drept Sfânta Maria Mică. Este prima mare sărbătoare a toamnei din calendarul bisericesc și are o deosebită însemnătate, fiind prăznuită de secole în lumea creștină.
Potrivit tradiției, Fecioara Maria s-a născut din părinții Ioachim și Ana, după îndelungi rugăciuni. Venirea ei pe lume este considerată începutul împlinirii planului divin de mântuire a oamenilor. De aceea, sărbătoarea este privită ca o zi a bucuriei și a speranței.
Tradiții și obiceiuri în România
- Hramuri și pelerinaje – numeroase biserici și mănăstiri din țară își sărbătoresc hramul, fiind organizate slujbe speciale și procesiuni.
- Nunta și căsătoria – în unele zone, Sfânta Maria Mică marca începutul perioadei nunților de toamnă. Se spunea că este un moment potrivit pentru întemeierea unei familii.
- Muncile câmpului – sărbătoarea coincide cu începutul toamnei agricole. Țăranii obișnuiau să înceapă strângerea roadelor, iar femeile pregăteau semănăturile de toamnă.
- Obiceiuri pentru belșug și sănătate – în unele sate, gospodinele aprindeau lumânări la icoana Maicii Domnului și aduceau la biserică primele roade ale toamnei (mere, struguri, prune) pentru a fi binecuvântate.
Superstiții populare
- Se spune că vremea din această zi prevestește cum va fi toamna: dacă e frumos și senin, urmează o toamnă blândă; dacă plouă, iarna va fi grea.
- Femeile însărcinate se roagă la Maica Domnului pentru naștere ușoară și copii sănătoși.
- Nu se fac treburi grele în gospodărie, ca semn de respect față de sărbătoare.
Zi de sărbătoare pentru români
În România, aproape 2,2 milioane de femei și peste 1,3 milioane de bărbați poartă numele de Maria, Mariana, Marin, Marian și derivatele lor. De aceea, ziua de 8 septembrie este și prilej de sărbătoare în familie, cu urări și tradiționala masă împreună.
Citește și: Vâlcea: Un nou sens giratoriu va facilita accesul auto la creșa Goranu
