Teodor Nania, primarul comunei Brabova, ar vrea sa faca din locurile pe care le pastoreste ceea ce a vazut el in urma cu citiva ani in Franta, intr-o localitate cu care comuna este infratita. Plin de entuziasm, el povesteste cu inflacarare si nu intelege de ce la ei se poate si la noi nu. O singura vizita peste hotare l-a facut pe primar sa nu mai inteleaga de ce agricultura franceza este organizata pe ferme mari si la noi nu. De ce francezii au inventat cooperativa la care sint asociati fermierii si in cadrul careia isi vind productia si isi cumpara toate cele necesare, iar noi am desfiintat-o si n-am pus nimic in loc. De ce singurul IAS de pe raza comunei a fost distrus, iar acum ce a fost al statului este la dispozitia judecatorului sindic care-i vinde activele pe un pret de nimic.
De ce nu-i ajuge pamintul sa-l imparta la oameni? De ce unii care au lucrat in primarie si-au atribuit pamint arabil si nu trebuia, iar cei care au avut arabil trebuie sa ia acum pasuni? Lista deceurilor primarului Nania este foarte lunga, iar vizita in Franta i-a fost benefica pentru ca macar l-a invatat sa-si puna intrebari.
Pamintul – ca blestem
Din cele cinci sate ale Brabovei, abia daca se mai pot aduna 2.124 de locuitori. Cine pleaca din sate pleaca pentru totdeauna pentru ca stie ca inapoi nu-l mai poate astepta decit o saracie nesfirsita. Din cele 6.000 ha de teren agricol, nici macar jumatate nu e bun pentru cultura cerealelor. Terasele nesfirsite, amenajate cu multa cheltuiala in urma cu ani de zile, sint in ruine. Viile si plantatiile de pomi sint aproape desfiintate. Succesiunea legilor fondului funciar a creat o nevoie acuta de pamint, in timp ce jumatate din cele 6.000 ha in realitate sint necultivate. Cele trei asociatii de pe raza comunei nu vor si nu pot sa-si mareasca suprafetele arendate, iar micii proprietari nu au bani sa-si cultive pamintul. Un milion de lei, costul araturilor pe un hectar de teren, reprezinta mai mult de trei pensii ale unui taran. Micul proprietar ar trebui sa stringa pensia de CAP pe mai mult de jumatate din an ca sa poata sa cultive un hectar de porumb. Dupa ce-l cultiva trebuie sa mai stea inca sase luni cu ochii pe cer sa vada daca ploua pentru ca, daca nu, se alege cu cele aproape trei milioane de lei bagate degeaba in pamint.
Dupa ce au cerut pamintul nu au mai dat nici un semn de viata
Pentru aplicarea Legii 1/2000, la Brabova mai erau necesare 605 ha de teren. Printr-un protocol, primaria comunala a luat suprafata necesara de la SC AGROIND BRABOVA (fosul IAS) si din tot terenul doar 44 ha sint arabile, restul fiind pasuni, finete si suprafete pe care sint infiintate plantatii de vie si pomi fructiferi. Fostii mari proprietari de terenuri carora li se reconstituie dreptul de proprietate pe maximum 50 ha vor sa ia teren arabil pe motiv ca, atunci cind li s-a confiscat pamintul, li s-a luat arabil si nu finete. Micii proprietari carora li s-a reconstituit dreptul pe Legea18/1991 au apucat si au luat pamint mai bun, chiar daca la colectivizare categoria de folosinta a pamintului a fost alta decit este acum. Mai este o categorie de proprietari care, dupa ce au facut cererea de reconstituire, si-au schimbat adresele, iar acum primaria, la multe din invitatiile trimise pentru punerea in posesie, primeste scrisorile inapoi pe motiv de schimbare de domiciliu. Scandalul legat de pamint nu se va opri nici in zece ani pentru ca mai tot timpul vecinii incalca mejdina si de aici saminta de scandal.
