Conducerea Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului doreste sa impuna o noua forma de finantare a invatamintului preuniversitar de stat. Baza de calcul a fondurilor alocate unitatilor de invatamint de la bugetul de stat si bugetele locale o constituie costul mediu pe elev / prescolar, student sau cursant, calculat in functie de specificul si nivelul invatamintului. Contabilul-sef al ISJ Dolj, Eugen Radut, considera ca vechiul sistem de finantare nu mai corespunde actualelor cerinte ale scolii romanesti, in timp ce presedintele filialei Dolj a Federatiei Sindicatelor Libere din Invatamint, Constantin Rada, apreciaza noul sistem de finantare ca fiind la fel de pagubos ca si introducerea in Senegal a sistemului de asigurari de sanatate Bismarck din Germania.
Ministrul educatiei, Alexandru Athanasiu, a propus ca alocarea fondurilor sa se faca pe baza unei formule de finantare care sa ia in calcul numarul de elevi, densitatea de elevi in zona, severitatea dezavantajelor si alti factori de corectie: „Nivelul fondurilor aferente finantarii complementare, respectiv a cheltuielilor de investitii, subventii pentru unitati si cantine, pentru burse si alte forme de ajutor social se stabileste pe baza unor programe de finantare, fundamentate de unitatile de invatamint, in functie de amploarea nevoilor si a posibilitatilor de finantare a ordonatorilor principali de credite“.
La elaborarea noii finantari a contribuit si un grup de cercetatori din Marea Britanie
Contabilul sef al ISJ Dolj, Eugen Radut, spune ca vechea forma de finantare presupunea alocarea fondurilor in functie de un necesar previzionat de catre fiecare unitate scolara, nu avea o baza stiintifica: „Consiliul national al finantarii invatamintului preuniversitar de stat, consultind direct specialisti din inspectorate scolare, cadre universitare, specialisti din MECT si un grup de cercetatori din Marea Britanie, a elaborat formule de finantare pe baza de costuri standard pe elev / prescolar. Pentru a se aplica astfel de metode de finantare in toate unitatile de invatamint preuniversitar era necesar sa fie modificata corespunzator si legislatia. Experimentele realizate au dovedit ca este posibil acest lucru“.
Salarii mai mari pentru profesori cu performante scolare
Acesta considera ca finantarea care se preconizeaza va avea un rol foarte important atit in stimularea personalului didactic corespunzator calitatii muncii acestuia, cit si in asigurarea conditiilor materiale necesare functionarii unitatilor de invatamint: „Salarii mai mari celor care presteaza munca de calitate si au performante scolare deosebite. De asemenea, va exista posibilitatea de a presta activitate platita peste norma didactica pentru invatatorii si profesorii care dovedesc interes in munca de performanta. Se vor asigura spatii de scolarizare salubre si climatizare corespunzatoare in functie de anotimp, fond de carte pentru elevi, pentru cadre didactice si nu va lipsi dotarea cu tehnica de calcul si cu mijloace de invatamint conform programelor scolare“.
Noua finantare in invatamintul romanesc, asemuita cu introducerea in Senegal a sistemului asigurarii de sanatate Bismarck din Germania
Presedintele filialei Dolj a FSLI, Constantin Rada, spune ca, daca noua forma de finantare, pe care MECT isi propune s-o utilizeze, va asigura tuturor cadrelor didactice salariul de incadrare pentru activitatea didactica prestata in limitele normei de baza si nu se va trece la diminuarea acestor drepturi salariale, atunci se poate afirma ca este o metoda viabila. In caz contrar, colectivul de cadre didactice, prin sindicatele care le reprezinta, cu siguranta va intra in conflict cu MECT, deoarece inca nu exista metode prin care sa se cuantifice exact aportul fiecarui cadru didactic la formarea si educarea unui scolar. Acesta nu neaga valoarea noului sistem de finantare in invatamintul preuniversitar de stat, dar apreciaza ca nu este momentul cel mai potrivit: „Sistemul este excelent, insa este aplicabil si cu rezultate foarte bune doar in tarile puternic dezvoltate economic. Speranta de aplicare a acestei metode de finantare in invatamintul romanesc, cu obtinerea unor rezultate bune, este nu numai infima, chiar imposibila, intrucit Romania nici macar nu este declarata economie de piata functionala. Este ca si cum in Senegal s-ar adopta sistemul asigurarilor de sanatate Bismarck din Germania, care impune o imensa forta economica si financiara“.
