Federaţia Naţională Mine Energie, condusă de Marin Condescu, a dat publicităţii un comunicat în care susţine deschiderea investiţiei de la Roşia Montană. În comunicatul semnat de Marin Condescu se susţine că la Roşia Montană vor fi folosite tehnologii similare cu cele existente în ţările în care se exploatează resursele aurifere. FNME militează pentru înfiinţarea de locuri de muncă în zonă şi susţine că statul nu are banii necesari pentru refacerea ecologică a zonei Apusenilor. Marin Condescu menţionează că FNME respectă punctul de vedere al celor care protestează împotriva investiţiei, însă este de părere că „fără exploatarea resurselor de care dispunem – în condiţii sigure de mediu – România va deveni un <<deşert>> economic şi social“, se mai spune în comunicatul FNME. Un document similar a fost dat publicităţii şi de Sindicatele Libere de la Carierele Lupoaia şi Roşiuţa, care se solidarizează cu minerii blocaţi în subteran la Roşia Montană. Cele două comunicate de presă au fost transmise în ziua în care premierul s-a aflat la Târgu Jiu, la deschiderea anului şcolar. La Târgu Jiu a avut loc ieri şi o întâlnire între Victor Ponta şi reprezentanţii sindicatelor şi administraţiei din cadrul Complexului Energetic Oltenia.

Eugen Măruţă

Crescătorii de vaci din Gorj pot depune la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) cererile pentru a beneficia de subvenţia acordată pentru fiecare animal. Astfel, în perioada 17 septembrie – 28 octombrie 2013, APIA primeşte cererile de solicitare a plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine. Pot beneficia de schemele de plată, o singură dată pe an, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care deţin, cresc şi exploatează animale de producţie, identificate şi înregistrate în sistemul naţional. Femierii trebuie să depună o cerere de solicitare a primei aferente fiecărei exploataţii cu cod ANSVSA la Centrul Judeţean al Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, unde este înregistrată exploataţia, însoţită de documentele necesare. În judeţul Gorj au depus anual cereri de solicitare a plăţilor naţionale directe complementare în sectorul zootehnic la specia bovine, peste 8.200 fermieri.

Eugen Măruţă

Comisia Europeană a propus consolidarea capacității Uniunii Europene de a reacționa la problema „drogurilor legale” – noile substanțe psihoactive utilizate ca alternative la drogurile ilegale, precum cocaina și ecstasy. În temeiul normelor propuse de Comisie, substanțele psihoactive dăunătoare vor fi retrase rapid de pe piață, fără a pune în pericol diferitele întrebuințări legitime industriale și comerciale ale acestora. Propunerile vin ca urmare a avertismentelor din partea Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) și ale Europol cu privire la amploarea problemei, precum și a unui raport din 2011 în care s-a constatat că este necesară consolidarea mecanismului actual al UE pentru soluționarea problemelor legate de substanțele psihoactive noi (IP/11/1236).

Propunerea a fost prezentată de vicepreședintele Reding împreună cu vicepreședintele Tajani și comisarul Borg.
Substanțele psihoactive noi reprezintă o problemă din ce în ce mai mare. Numărul substanțelor psihoactive noi detectate în UE s-a triplat între 2009 și 2012. Până în prezent, în 2013, s-a raportat mai mult de o nouă substanță în fiecare săptămână. Aceasta este o problemă care necesită un răspuns la nivel european. Substanțele sunt disponibile în tot mai mare măsură pe internet și se răspândesc rapid în țările UE: 80 % dintre substanțele psihoactive noi sunt detectate în mai mult de un stat membru al UE.
Generația tânără este cea mai expusă riscurilor: un sondaj Eurobarometru din 2011 referitor la „atitudinea tinerilor privind drogurile” arată că, în medie, 5 % din tinerii din UE au folosit astfel de substanțe cel puțin o dată în viața lor, cu un maxim de 16 % în Irlanda și cu aproape 10 % în Polonia, Letonia și Marea Britanie. Aceste substanțe prezintă riscuri majore pentru sănătatea publică și pentru societate în ansamblul său.
Consumul de substanțe psihoactive noi poate fi fatal. De exemplu, s-a raportat că substanța 5-IT ar fi cauzat decesul a 24 de persoane în patru țări din UE, în doar cinci luni, între aprilie și august 2012. 4-MA, o substanță care imită amfetamina, a fost asociată cu 21 de decese în patru țări ale UE, numai în perioada 2010-2012.
Răspunsul Europei trebuie să fie ferm și decisiv. Sistemul actual, înființat în 2005, pentru detectarea și interzicerea acestor noi droguri nu mai este adaptat scopului pentru care a fost conceput. Propunerea Comisiei va consolida și accelera capacitatea Uniunii de a combate substanțele psihoactive noi prin asigurarea:
– unei proceduri mai rapide: În prezent, poate dura minimum doi ani pentru a interzice o substanță în UE. În viitor, Uniunea va putea să acționeze în doar 10 luni. În cazurile extrem de grave, procedura va fi mai scurtă, întrucât va fi de asemenea posibilă retragerea imediată a substanțelor de pe piață pentru o perioadă de un an. Această măsură va garanta faptul că substanța nu mai este disponibilă pentru consumatori, în timp ce se efectuează o evaluare completă a riscurilor. În sistemul actual, nu este posibilă aplicarea de măsuri temporare și Comisia trebuie să aștepte finalizarea unei evaluări complete a riscurilor înainte de a face o propunere de restricționare a unei substanțe;
– un sistem mai proporțional: Noul sistem va permite o abordare graduală în baza căreia substanțele care prezintă un risc moderat vor face obiectul unor restricții pe piața de consum, iar substanțele care prezintă un risc ridicat vor face obiectul unor restricții totale pe piață. Numai substanțele cele mai dăunătoare, care prezintă riscuri grave pentru sănătatea consumatorilor, vor fi supuse unor dispoziții de drept penal, ca și în cazul drogurilor ilicite. În sistemul actual, Uniunea are două opțiuni – fie să nu se întreprindă nicio acțiune la nivelul UE, fie să impună restricții totale pe piață și sancțiuni penale. Această lipsă de opțiuni înseamnă că, în prezent, Uniunea nu ia măsuri în ceea ce privește unele substanțe dăunătoare. Cu noul sistem, Uniunea va putea să abordeze mai multe cazuri, într-un mod mai proporțional, prin adaptarea răspunsului său la riscurile implicate și luând în considerare utilizările industriale și comerciale legitime.
Propunerile Comisiei trebuie acum adoptate de Parlamentul European și de statele membre în cadrul Consiliului Uniunii Europene pentru ca acestea să devină acte cu putere de lege.

Comisiile reunite pentru muncă și economie a Partidului Democrat Liberal organizează joi, de la ora 16.00, la Teatrul „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu, dezbaterea regională: „Șomajul și energia – teme majore de interes în realitatea gorjeană”. La acest eveniment sunt invitați să participe membri ai comisiilor de muncă și economie din regiunea Oltenia, precum și reprezentanți ai autorităților locale, sindicate, patronate, societate civilă. Între participanţi se află, preşedintele PDL, Vasile Blaga şi vicepreşedinţii Marian Jean Marinescu, Sulfina Barbu, Raluca Turcanu, precum şi prim-vicepreşedintele PDL Andreea Paul. Între temele care vor fi abordate se află următoarele: „Opriți fabrica de șomeri, opriți Guvernul Ponta!”, „Complexul Energetic Oltenia – probleme și soluții” şi „Soluțiile PDL pentru relansarea economică și crearea de locuri de muncă”. Interesant este că democrat-liberalii au ales să îşi facă publice propunerile de relansare economică la Târgu Jiu, în fieful liderului PSD, premierul Victor Ponta, care este şi deputat ales în municipiul reşedinţă de judeţ.

Editor: Mariana Butnariu

Liderul PSD, premierul Ponta a declarat, după întâlnirea de la Guvern cu parlamentarii PSD, că USL nu se rupe şi că va avea, săptămâna viitoare, o întâlnire cu liderii PSD din teritoriu, în cadrul şedinţei Biroului Permanent Naţional, adăugând că nu a „apucat” în ultimele ore să discute cu Antonescu, conform Mediafax. 
„Noi, în PSD nu am discutat niciodată despre ruperea USL şi am promis anul trecut că până în 2016 rămânem cu un Guvern USL, nu am luat niciodată în calcul o altă variantă. Noi am decis foarte clar, prin congres, că îl susţinem pe Crin Antonescu la alegerile prezidenţiale şi PSD întotdeauna şi-a ţinut toate acordurile şi obligaţiile cu toţi partenerii avuţi de-a lungul anilor”, a spus Ponta la postul B1 TV.
El a adăugat că în ultimele 24 de ore nu a „apucat” să discute cu Antonescu, dar că are un dialog cu acesta, şi că se va întâlni săptămâna viitoare cu liderii PSD din teritoriu pentru a discuta despre situaţia politică, în cadrul şedinţei Biroului Permanent Naţional, dar va evita orice conflict public.
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, într-un interviu pentru „Gândul”, că Victor Ponta ar trebui să se hotărască dacă îi mai susţine candidatura la prezidenţiale, liberalul precizând şi că, dacă USL se rupe, Ponta ar trebui să demisioneze din funcţia de premier.

Premierul Victor Ponta a cerut parlamentarilor acordul pentru ca Guvernul să încheie cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană un nou acord de tip preventiv, cu o finanţare de 4 miliarde euro aflată la dispoziţie, arătând că speră ca acesta să fie ultimul acord încheiat de România cu FMI, conform Mediafax.
El a apreciat că un astfel de acord reprezintă un mesaj de stabilitate şi predictibilitate faţă de investitori.
Ponta a arătat că pentru el este important să ştie că acest acord nu este doar al Guvernului, ci însuşit de către clasa politică.
Autorităţile române au convenit, la finalul lunii iulie, cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană un acord preventiv pe doi ani care va totaliza patru miliarde euro, sumă împărţită egal de cele două instituţii financiare internaţionale, acordul stand-by urmând să fie discutat de boardul FMI în toamnă.