http:http://www.youtube.com/watch?v=C8YF2QMdPeg
Municipiul Caracal pare să fi intrat într-un amplu proces de modernizare, menit să schimbe fața orașului. Autoritățile nu mai vor ca urbea să fie cunoscută doar prin cele „șapte minuni“, despre care susțin că în proporție de 90 la sută nu sunt adevărate, ci prin monumentele istorice, prin activitățile culturale, prin Parcul „Poroineanu“ și printr-o serie de proiecte care să facă din Caracal un oraș european. Cum atragerea de investitori încă reprezintă o problemă, primarul Eduard Ciocăzanu mizează pe banii europeni, zeci de milioane de euro care ar putea fi atrase prin proiectele depuse la Agenţia de Dezvoltare Regională și care s-ar regăsi în străzi, în apă și canalizare, în fațadele blocurilor, în amenajarea unui parc industrial, toate pentru a aduce locuitorilor condiții europene de trai.
Gazeta de Sud: Ce proiecte se derulează în prezent în municipiul Caracal şi care ar fi în curs de implementare?
Eduard Ciocăzanu: Proiecte sunt multe. Pot să vă spun că la Agenţia de Dezvoltare Regională avem 22 de proiecte depuse, pentru că acestea sunt cele mai importante pentru un oraş care nu are un buget foarte mare. Şi o să vă dau şi câteva exemple. Avem un proiect cu fonduri europene, prin intrarea SC IGO SA în Compania de Apă, şi, începând de anul viitor, vom aduce primii bani europeni în municipiul Caracal. Este vorba de un contract care se întinde pe perioada 2014-2020, în valoare de 33 de milioane de euro, iar pe perioada 2021-2027 vor fi încă 23 de milioane de euro. Este un masterplan deja aprobat de Comisia Europeană, la anul se vor face licitaţiile şi vor începe lucrările.
GdS: Nu au mai fost atraşi bani europeni până acum în Caracal?
E.C.: Eu zic să lăsăm cetăţenii să spună câţi bani europeni s-au adus în municipiul Caracal până acum.
GdS: Ce va impune acest proiect de zeci de milioane de euro?
E.C.: Impune ca, până la finele anului 2020, toate străzile din Caracal să aibă canalizare şi apă, în conformitate cu standardele europene. Asta înseamnă modernizarea puţurilor de apă, înseamnă ca staţiei de epurare să-i facem treapta trei, treapta chimică, pentru că nu există, înseamnă modernizarea tuturor staţiilor de repompare din municipiul Caracal. Deci, este un program vast, eu zic că până la finalul anului 2020, municipiul Caracal va sta foarte, foarte bine din acest punct de vedere.
GdS: Existau probleme cu apa în Caracal?
E.C.: În momentul în care am preluat mandatul nu aveam decât 18 puţuri funcţionale, iar apa era limitată ca şi furnizare în Caracal. Este vorba de apă rece, pentru că de apă caldă nu puteam vorbi. Noţiunea de apă caldă în Caracal nu a existat decât foarte rar, cu ani buni în urmă şi se dădea din patru în patru zile, când încă mergea acea centrală termică energofagă. Am refăcut sistemul de apă din municipiul Caracal şi am reuşit să asigurăm alimentarea cu apă potabilă 24 de ore din 24. La ora actuală avem 32 de puţuri funcţionale, astfel încât să nu fim niciodată surprinşi de vreo caniculă sau de vreo cerere mare de apă şi să nu facem faţă.
Se așteaptă bani europeni pentru anveloparea blocurilor
GdS: Alte proiecte europene…
E.C.: Avem proiecte depuse la ADR, așa cum spuneam, pentru infrastructura stradală şi pietonală, pentru reabilitarea şi reamenajarea zonelor dintre blocuri, proiecte privind anveloparea şi modernizarea unităţilor de învăţământ, avem acel proiect pentru o minicentură dinspre Slatina şi pasarela care să facă trecere dintre zona municipală şi zona industrială a Caracalului, proiectul pentru Parcul „Poroineanu“, refacere şi reabilitare. Vreau să menționez că proiectul privind refacerea străzilor din municipiul Caracal, care este un proiect-cadru, a fost adjudecat prin licitaţie publică în valoare de 16 milioane de euro, contract care se întinde pe patru ani. Am parcurs două etape din el până acum, urmează a treia etapă, până la finalul anului. La fel de important este proiectul privind anveloparea blocurilor şi vă pot spune că pentru primul lot de 34 de blocuri, zona de centru, avem deja toată documentaţia pregătită, aşteptăm doar ghidul ca să vedem cum facem cererea de finanţare. Se lucrează între timp şi la al doilea grup de blocuri, pentru că le avem structurate în cinci etape.
GdS: Ce proiecte sunt în derulare?
E.C.: Un proiect european care se derulează este cel pentru închiderea gropii de gunoi de la ieşirea spre Craiova, unde lucrează două firme, una pentru închiderea gropii, cealaltă pentru construirea unei rampe intermediare, de unde va fi colectat deşeul menajer selectiv şi va fi dus la groapa de gunoi de la Bălteni, care este, de asemenea, în faza de execuţie. Avem, de asemenea, în derulare un proiect cu bani guvernamentali, în jur de 1,4 milioane de lei, pentru reabilitarea şi dotarea Centrului medico-social sau Căminul de bătrâni, cum îl ştim noi în Caracal. Proiectul pentru modernizarea Pieţei Centrale din municipiul Caracal este deja în faza de licitaţie şi probabil într-o lună se va afla şi câştigătorul. Avem în faza finală şi proiectarea Compartimentului de Primiri Urgenţe din cadrul Spitalului Municipal şi sper ca până la finalul anului să se desemneze şi acolo câştigătorul, pentru că această Urgenţă, din punctul meu de vedere, este esenţială pentru partea de sud a judeţului Olt.
GdS: Ce s-a făcut din fondurile proprii ale orașului?
E.C.: Cu fonduri proprii am pus prioritate, încă de anul trecut, pe unităţile de învăţământ, pentru că trebuie să ştiți că până în anul 2012, căldura în unităţile de învăţământ a lăsat de dorit şi asta o ştiu cel mai bine copiii noştri. Anul acesta, am reuşit să terminăm lucrările de trecere a tuturor instituţiilor de învăţământ pe încălzirea cu gaze. Am modernizat foarte multe grădiniţe şi unităţi de învăţământ, astfel încât actul didactic să aibă loc în cele mai bune condiţii, iar copiii, nepoţii noştri şi cadrele didactice să îşi desfăşoare activitatea într-un mediu propice. De asemenea, curăţenia oraşului şi ecologizarea Parcului „Constantin Poroineanu“ sunt alte activităţi pe care le desfăşurăm de un an şi pe care le vom continua până când parcul va fi la standardele pe care mi le-am impus.
GdS: Există şi un loc de joacă deosebit în acest parc.
E.C.: Din informaţiile pe care le am până în prezent, acest loc de joacă este cel mai mare din România dintr-un singur modul. Totodată, pe lacul din incinta parcului am adus hidrobiciclete noi, astfel încât copiii noştri să se poată destinde într-un cadru natural. În momentul în care vom accesa acel proiect pe care l-am depus la Agenţia de Dezvoltare Regională vom face un parc într-adevăr senzațional, cu piscină şi cu tot ce trebuie. Am nişte idei cum aş vrea să arate, cam ce am văzut prin alte zone, dar las specialiştii care se ocupă de proiectare şi de consultanţă să găsească soluţiile benefice pentru Parcul „Poroineanu“.
Impozite și taxe plătite pe ce ai, nu pe ce declari
GdS: Cum staţi cu bugetul local?
E.C.: Bugetul este foarte mic, din punctul meu de vedere. Am plecat însă pe o acţiune foarte clară şi legală, care să ne arate efectiv realul, pentru că una avem noi scriptic şi alta este pe teren, la proprietari. Începând din 2014, vom aplica toate măsurătorile pe care le-am făcut în conformitate cu legea şi fiecare proprietar va trebui să plătească exact pe ce are şi nu pe ce declară pe propria răspundere.
GdS: Asta ar însemna încasări mai mari?
E.C.: Sută la sută! Dintre toate programele pe care le-am analizat şi s-au aplicat la diferite municipalităţi, bugetul a crescut cu cel puţin 250 la sută. Eu nu vreau să crească cu atât, pentru că viaţa este destul de grea în Caracal. Dar, oricum, va fi o creştere semnificativă de buget. Pot să vă mai spun este că tot ce s-a făcut de un an în Caracal s-a făcut cu acelaşi buget pe care l-a avut şi vechea administraţie.
GdS: Cum merge atragerea de investitori?
E.C.: Deocamdată, pe partea de investiţii stăm foarte prost. Noi am fi avut posibilitatea să ne dezvoltăm dacă vechea conducere ştia să atragă Pirelli… Aşa Pirelli a ajuns la Slatina şi vedeţi bine unde se situează acest oraş acum. Avem totuși discuţii avansate cu mai mulţi investitori şi există certitudinea că, din momentul în care baza NATO va fi funcţională la Deveselu, vor veni şi investitori în zonă. A fost o situaţie mai neplăcută, pentru că n-am ştiut să acordăm facilităţi conform Legii investitorilor, pentru a-i atrage. Ultimul investitor mai important, firma Yazaki, a găsit de cuviinţă să funcţioneze pe un teren privat, iar asta înseamnă că au fost probleme cu modul de a discuta şi de a prezenta facilităţile municipiului Caracal. Noi sperăm însă, încet, încet, să aducem aceşti investitori, care sunt cheia succesului în viaţa economică şi socială a unui oraş. Avem terenuri suficiente la municipalitate ca să putem acorda şi facilităţi, numai să găsim portiţa oportună ca să vină cineva şi să investească la Caracal.
GdS: Se vorbea şi de un parc industrial…
E.C.: Avem un proiect pentru un parc industrial la ieşirea din Caracal spre Slatina, care se va întinde pe şase hectare. Suntem la faza de a-l declara parc industrial şi după aceea proiectul trebuie depus pe fonduri europene, pentru că există două posibilităţi: ori să accesăm fondurile europene ca să-l facem funcţional, ori prin surse guvernamentale şi proprii să-l aducem la standardele dorite.
„Minunea de la Caracal văd că s-a mutat la Bucureşti“
GdS: O să fie Caracalul un oraș reşedinţă de judeţ precum Slatina?
E.C.: Am mai auzit discuţii că vrem să ajungem Slatina, dar fiecare trebuie să-şi vadă locul. Nu putem să ajungem niciodată Slatina. Este oraşul reşedinţă de judeţ, este bine ancorat economic, e foarte greu să ajungi acolo, asta şi pentru că fostul primar Darius Vâlcov a ştiut să atragă Pirelli. Eu sunt foarte bun prieten cu Darius şi îmi spunea la un moment dat că dacă Pirelli ar fi ajuns la Caracal, oraşul nostru ar fi fost numărul unu din judeţ şi nu Slatina… Dar lucrurile astea au trecut şi nu mai avem ce să facem acum.
GdS: Totuși, economic, cu ce mai iasă în faţă orașul Caracal?
E.C.: Cu industria de confecţii, unde, în prezent, stăm foarte bine, şi mai este şi agricultura, pentru că asta e zona noastră, nu avem ce face. Și o mai duc bine societăţile de construcţii, pentru că au lucrări cu mediul privat. Din punctul meu de vedere, repet, toate întâlnirile pe care le am la nivel mai înalt se referă strict la atragerea unor investitori sau construcţia unor edificii care să aducă mai multe locuri de muncă în Caracal.
GdS: Iar Caracalul să nu mai fie cunoscut doar ca „orașul celor şapte minuni“…
E.C.: Ar fi bine să învăţăm să ne vindem minunile astea, cu toate că eu vă spun un lucru: 90 la sută din aşa-zisele minuni nu sunt adevărate. Treaba cu ceasul din gară, cu cele patru liniuţe romane, o găsim şi în centrul Bucureştiului. Capitala are o grămadă de ceasuri de genul acesta, aşa că minunea de la Caracal văd că s-a mutat la Bucureşti. Caracalul este însă un oraş plin de cultură, plin de istorie, să nu uităm că avem 131 de monumente istorice, avem acest parc fenomenal, este Teatrul Naţional, sunt aceste clădiri unice în felul lor, iar noi încercăm să prindem tot timpul Caracalul în programele acestea de istorie sau culturale. Vrem să aducem înapoi şi cinematograful, numai că avem mici probleme pe la Ministerul Culturii. Există toate demersurile legale, numai că nu are cine să semneze o hârtie oficială, sunt ceva probleme structurale la minister. Mi s-a promis însă că până la finele anului ni se va da cinematograful prin hotărâre de guvern şi am înţeles că nu numai nouă, ci şi altor municipalităţi care le-au cerut.
Locuințe ANL pe locul fostului Târg de săptămână
GdS: Cum staţi cu şomajul?
E.C.: Şomajul este foarte ridicat. Se ştie că zona Olteniei are o mare problemă din acest punct de vedere şi aici este şi vina politicienilor care ne-au reprezentat la nivel înalt, pentru că marile investiţii s-au dus tot timpul în zona Ardealului. Aici a fost marea problemă, faptul că nu au ştiut să-şi pună în evidenţă potenţialul dumnealor şi potenţialul acestei zone care este Oltenia.
GdS: Ce mai știți de construirea acelei centuri ocolitoare?
E.C.: Există proiectul cu centura ocolitoare, dar nu este la noi, este la CNADNR (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România – n.r.). Este porţiunea între Dolj şi Teleorman, care, din ce informaţii am eu, luna aceasta va fi scoasă la licitaţie. Dar am şi eu, după cum v-am mai precizat, un proiect privind o minicentură dinspre partea de nord a municipiului, astfel încât traficul greu să nu mai treacă prin Caracal, ci să ocolească linia ferată, să iasă pe strada Walter Mărăcineanu pe lângă unitatea militară, care este un drum strategic, şi să plece spre Bucureşti sau spre Corabia.
GdS: Care mai este situația cu Târgul de săptămână?
E.C.: Nu mai există Târgul săptămânal, pentru că nu avea autorizaţie de funcţionare acolo. Pentru zona aceea avem depuse nişte proiecte privind construcţia unor blocuri tip ANL. Să vedem ce bani vor fi la Ministerul Dezvoltării, dacă va continua programul cu construcţia de locuinţe pentru tineri.
GdS: S-a definitivat Planul Urbanistic General?
E.C.: S-a aprobat, este în fază finală, trebuie să-l primim, iar acum toată lumea ştie care este intravilanul localităţii, până unde este extins.
