Majoritatea craiovenilor au ajuns in pragul disperarii din cauza cheltuielilor de intretinere. In perioada sezonului cald, facturile locatarilor de la blocuri sint umflate la consumurile de apa rece si calda. Aproape orice locuitor de bloc cu state mai vechi poate spune ca volumul real pe care il consuma o persoana, intr-o luna, nu depaseste 2,5 metri cubi de apa rece si 1,5 metri cubi de apa calda. In schimb, craiovenii ajung sa plateasca si 20 de metri cubi de apa rece de persoana si peste zece metri cubi de apa calda, tarifele fiind de aproximativ zece mii de lei metrul cub. Diferentele nu inseamna decit bani dati pentru moftul primariei, care vrea sa-si acopere pierderile din sistem pe spinarea contribuabililor. Ba, zic unii, daca ar fi sa ne luam dupa facturi, reteaua de evacuare a orasului nu are capacitatea de a prelua debitul de apa… facturat. Bazinele de la Simnic sint alimentate printr-o conducta de un metru diametru de la Izvarna si alta de 1,2 metri diametru, din Jiu, iar statia de la Facai este alimentata tot printr-o conducta de 1,2 metri diametru, de la surse din sudul judetului. In total, acestea aduc lunar aproximativ sapte milioane de tone de apa in Craiova.

Directorul economic al Regiei de Apa si Canal, Ionel Titea, a spus: „In subsolurile tehnice ale blocurilor sint montate de catre regia noastra apometre care sint verificate si paraverificate. Consumurile inregistrate de acestea nu bat cu cele ale apometrelor montate in apartamente. Posibil ca acelea sa fie fraudate. Oricum, apometre si-au montat cei care au bani. Cei saraci ramin sa plateasca tot la pausal“.

Debransarea, ca o eliberare

Iarna, la toate aceste cheltuieli se adauga cele ocazionate de incalzirea apartamentelor. Aici nu se mai ia in calcul numarul de persoane, ci numarul camerelor: o gigacalorie de camera. Cum tariful acesteia este in jur de 550.000 de lei, calculele fiecarei familii incep de la aceasta suma inmultita cu numarul de camere, plus ce platea in mod normal vara. In iarna care bate la usa, cuantumul intretinerii unei familii poate ajunge chiar si la doua milioane de lei pe luna, ceea ce in multe situatii reprezinta 70 – 90% sau chiar mai mult in raport cu veniturile celor din casa. Din disperare, oamenii cer sa se debranseze de la sistemul de termoficare, recurgind la alte mijloace de incalzit si motivind ca sint in imposibilitatea de a plati acest „lux“… In situatia asta sint mii de familii craiovene.

Daca in majoritatea oraselor din Romania cererile de debransare s-au aprobat fara probleme, in Craiova nu se discuta despre asa ceva. Directorul Regiei de Termoficare Craiova, Tatian Tudorache, a spus: „Nu putem aproba aceste cereri asa de simplu. Operatia de debransare dureaza doua – trei zile pentru ca este necesara golirea sistemului de incalzire din blocul respectiv, apoi umplerea si aerisirea, dupa care se verifica daca lucrarea s-a facut cum trebuie.

In tot acest timp, vecinii celui care se debranseaza nu au caldura in apartament. Solicitantul trebuie sa suporte toate costurile operatiilor care se efectueaza. Vara este mai simplu. Daca solicita cineva debransarea, o aprobam fara comentarii“. In acest cerc vicios, contribuabilii par sa nu mai aiba scapare, pe craioveni „arzindu-i“ mai tare facturile decit caloriferele. Situatia celor mai multi este intr-adevar disperata, asta conducind la acumularea unor datorii tot mai mari.

In acest timp, edilii si sefii asociatiilor de locatari nu stiu decit sa ceara bani de la contribuabili. Nimeni nu se intreaba daca milioanele de la intretinere sint justificate sau nu, insa utilitatile sint furnizate aproape obligatoriu. Efectele se vor vedea in timp. Tot atunci se va afla si cine a avut dreptate: cei care cer bani sau cei care spun ca n-au cu ce plati.

Cantina de ajutor social are 230 de asistati. In prezent, suma repartizata pentru cele trei mese pe zi ale acestora este de 23.000 de lei.

Administratoarea Lizica Pirvu a spus ca institutia pe care o conduce ar avea nevoie de mai multe fonduri pentru a putea asigura hrana zilnica a saracilor: „Banii vin de la guvern si se distribuie bugetelor locale. Alocatia pentru hrana nu s-a modificat de un an. Noi am incercat sa ne descurcam cu acesti bani . Am cumparat alimente mai ieftine si asa am reusit sa facem provizii pentru iarna. Majoritatea asistatilor nu lucreaza, 190 dintre acestia fiind minori. Noi acordam trei mese zilnic din suma repartizata pentru fiecare zi. Nici unul dintre asistatii nostri nu are nici un fel de posibilitate materiala.

Majoritatea traiesc din sume de nimic. Criteriul pentru a veni la noi este sa nu cistige mai mult de 166.000 de lei lunar. Suma este foarte mica, dar sint persoane care indeplinesc aceasta conditie. Oricine vrea ne poate ajuta cu sume de bani sau alimente. Dorim sa facem o actiune festiva pentru asistatii nostri. Am deschis in acest sens un cont pentru sponsorizari.

Casa Judeteana de Pensii Olt continua actiunile de recuperare a debitelor la bugetul asigurarilor sociale prin intermediul mijloacelor de executare silita. Pina la inceputul lunii noiembrie, organele de executare silita ale Casei de Pensii Olt au emis 204 titluri executorii in valoare de 135.735 de milioane de lei. De asemenea, s-au infiintat popriri bancare la 200 de agenti economici in valoare de 134,2 milioane de lei, iar patru agenti economici sint in prezent in faza de somatie pentru 1,4 miliarde de lei.

Au fost puse sechestre pe bunuri mobile si imobile la zece societati comerciale, a caror valoare este de 6,5 miliarde de lei. Totodata, in urma organizarii de licitatii pentru active imobile in valoare de 1,3 miliarde de lei s-au recuperat aproximativ 858 de milioane de lei. Diferenta urmeaza sa se recupereze esalonat, in conformitate cu prevederile OG nr. 11/1996. Pentru 47 de agenti economici inregistrati cu debite si aflati sub incidenta Legii nr. 64/1995, s-au facut inscrieri la masa credala pentru 132,5 miliarde de lei. Nu in ultimul rind, pentru 11 agenti economici s-au depus plingeri la politie in conformitate cu Legea nr. 130/1999 (stopaj la sursa) pentru 14,4 miliarde de lei. Alti 14 agenti economici au fost sanctionati contraventional cu amenzi de 205 milioane de lei, pe motiv de nedepunere in termen a declaratiei nominale lunare si pentru neachitarea CAS, trei luni consecutiv. In total, Casa Judeteana de Pensii Olt are de recuperat in prezent datorii de aproximativ 447 de miliarde de lei.

Pentru romanii care au „norocul“ ca virsta de 40-50 de ani sa-i prinda in postura de someri, viata incepe sa semene cu o inlantuire de refuzuri din partea patronilor. „Ne pare rau, sinteti prea in virsta“ sint cuvintele pe care orice somer trecut bine de prima tinerete le uraste din tot sufletul. Si astfel, anii de experienta profesionala nu mai constituie deloc un atu, iar virsta se transforma intr-un handicap insurmontabil chiar si in cazul in care te „reconvertesti“ sau te recalifici. In aceste conditii, sansele de a gasi o slujba sint in cele mai multe cazuri nule.

In fata Oficiului de Somaj al Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Munca Dolj, cu priviri absente ori incruntati si girboviti de frig, zeci de oameni au facut coada. Asteapta ca functionarii oficiului sa le vizeze carnetul de somer. „ Ti-au pus, ma, stampila?“, il intreaba un barbat intre doua virste pe unul mai tinerel. Raspunsul afirmativ al acestuia din urma este insotit de o injuratura la adresa cuantumului ajutorului de somaj si a faptului ca trebuie sa „pierzi atita timp la coada pentru… nimic.“

In situatia de a-si injura soarta si norocul sint in acest moment 19.000 de doljeni. Printre ei se afla si craioveanca Maria Neacsu, de 39 de ani, fosta laboranta la DOLJCHIM. In 1999 a fost disponibilizata si preyent este foarte aproape de a iesi din perioada prelungirii ajutorului de somaj, care este de 316.000 de lei. Trei copii de crescut si un sot caruia patronul ii da un salariu de trei milioane de lei lunar o fac sa se gindeasca la ziua de miine cu groaza.

Prea batrini pentru o slujba

In cei doi ani de cind a fost disponibilizata, Maria Neacsu a avut sansa sa lucreze sase luni la un leagan de copii ca asistenta sociala, apoi a fost din nou data afara. „Am tot incercat sa-mi gasesc ceva de lucru, insa oriunde m-am dus mi-au ris in nas si mi-au spus ca sint prea batrina. Nici ca vinzatoare la chioscuri nu m-au primit pentru ca si acolo vor din alea tinerele“, povesteste Maria. A incercat apoi sa iasa la liman cu diverse firme de distributie. N-a iesit nimic insa. Unele dintre aceste firme, povesteste femeia, iti cer o groaza de bani pentru carti care „cica te invata cum sa reusesti in viata“, asa ca „nu face daraua cit ocaua“. Maria Neacsu a incercat sa se angajeze ca vinzatoare de ziare la Rodipet, dar cei de acolo i-au cerut zece milioane de lei garantie pentru taraba. De unde sa dea ea banii acestia cind de multe ori nu are cu ce sa le cumpere mincare copiilor?

Povestea lui Ion Draniceanu de 52 de ani, din Craiova, este oarecum asemanatoare cu cea a Mariei Neacsu. In urma cu doi ani a fost dat afara de la societatea VAGMAR, unde lucra ca lacatus, iar acum primeste un ajutor de 316.000 de lei lunar. Toate incercarile de a-si gasi ceva de lucru au ramas fara nici un rezultat: „Nu ma primeste nimeni. La virsta pe care o am, ce sa faca patronii cu mine?“ Nici macar ca zilier nu a reusit sa se angajeze. Peste tot i se spune ca are prea multi ani pentru a putea face fata slujbei respective si astfel, la 52 de ani si dupa 32 de ani de munca, omul nu are alta solutie decit sa accepte sa fie tinut de nevasta, care, din fericire, are serviciu. Nici Ion Draniceanu si nici Maria Neacsu nu stiu insa cum vor trai de acum incolo. Mai rau este insa ca nici unul dintre ei nu mai are nici macar puterea de a spera la ceva mai bun.

Medicul Romica Stanculescu, directorul general al Spitalului Judetean din Slatina, a recunoscut ca, in prezent, conditiile de cazare oferite pacientilor sint cu putin peste „o stea“, iar unii angajati fura si nu se poarta tocmai frumos cu pacientii: „Le dau dezinfectante, le dau de toate, dar pot fi eu convins ca, in loc de doua cani sau cit trebuie sa puna, nu pun decit una, iar pe cealalta o iau acasa? Am incercat mai multe metode. Nu stau chiar la pinda, dar ii mai controlez din cind in cind“. Directorul spitalului a marturisit ca in saloane mai sint si gongi, dar… lupta continua: „Vine un cunoscut si-mi da peste nas ca sint gindaci si mizerie, dar, atita timp cit si vecinii au, nu pot decit sa-i promit ca data viitoare nu se va mai intimpla. Atunci fac citeva controale, ii mustrez pe cei vinovati sau chiar ii dau afara. Am incercat totusi sa nu fac militarie pentru ca este mai bine sa le arati unde au gresit decit sa tai cu sabia“.

Romica Stanculescu sustine ca se straduieste sa schimbe in primul rind mentalitatea angajatilor sai. El vrea sa-i faca sa constientizeze faptul ca trebuie sa stea la dispozitia pacientilor fara a le cere ceva in schimb.

Referind-se la bine cunoscutele zvonuri privind pilele si spaga necesare pentru a te angaja in Spitalul Judetean din Slatina, Romica Stanculescu a recunoscut ca, pentru toate concursurile pe care le-a organizat pina acum, a primit zeci de telefoane: „S-au facut tot felul de presiuni, dar cine nu a fost competent si nu a trecut examenul nu a fost angajat, cu toate pilele puse. Am incercat sa angajez oameni tineri si capabili. Cred foarte mult in tineri. Celor care au venit sa puna pile le-am spus ca ei raspund daca omul angajat face vreo prostie. Cum ar fi ca o asistenta sa-ti faca o injectie si sa te paralizeze pentru ca a bagat acul gresit?“

Romica Stanculescu a precizat ca, din aceste motive, la ultimele concursuri organizate au fost ocupate doar jumatate din posturi, iar unul dintre examene a fost chiar anulat.

Intr-un sat de linga Bucuresti, in urma cu doua zile, citiva ciini vagabonzi au devorat un om. Patrupedele violente au ajuns in zona prin grija unor iubitori de animale, care au vrut sa le scape de la eutanasiere. Nimeni nu s-a gindit de ce poate fi in stare o haita de ciini flaminzi! Nici macar cei care au considerat metoda Basescu dura si inumana. Si uite-asa, preocupati de binele animalelor, multi au uitat de oameni si de ce este in stare o fiara aflata in libertate! Cazul de la Cornetu a facut ca in constiinta romanilor sa mai apara o dilema: este inuman sa omori un ciine, dar cum este cind un ciine omoara un om?

In timp ce in Capitala primarul Basescu condamnase patrupedele comunitare la moarte, in Craiova, autoritatile locale s-au gindit sa fie miloase cu bietele animale fara aparare, obligate sa convietuiasca pasnic alaturi de oameni. Scotocind prin bugetul local, si asa destul de mic, s-au gasit intr-un final fonduri pentru construirea unui adapost canin la Facai. Aici, maidanezii culesi de pe strada sint vaccinati, castrati si „reintegrati“ in societatea stradala. Asa-zisii specialisti in comportamentul canin sustin ca un ciine castrat nu mai este violent. Nimeni nu a demonstrat insa asa ceva. Iar singura diferenta sesizabila intre un ciine trecut prin centru si unul care nu s-a intilnit cu latul hingherilor este un medalion de identificare. Cel putin asa ar trebui sa fie, insa multi iubitori de animale din oras au facut imposibila si aceasta unica metoda de a-i recunoaste pe maidanezii tratati, impodobindu-si favoritii din fata blocurilor cu tot felul de cureluse si medalioane pentru a-i proteja de o ipotetica moarte prin eutanasiere.

Castrati sau nu, vaccinati sau nu, fara sau cu stapin, ciinii sint totusi un pericol public daca nu sint tinuti in lesa sau cu botnita. Multi craioveni au ajuns la spital din cauza muscaturilor unui ciine nesupravegheat, fiind nevoiti sa suporte un tratament destul de dureros si costisitor.

Comunitarii Craiovei sint supravegheati

Multi craioveni spun ca maidanezii ar trebui omoriti si mai multi spun ca acestora trebuie sa li se acorde o sansa intr-un centru specializat. Si unii, si altii sint insa de acord ca autoritatile locale ar trebui sa se implice mai mult. Pentru a scapa orasul de ciini, fara a-i omori, este nevoie de crearea unui centru in care ciinii sa nu fie ingrijiti doar pe o perioada de tranzit, ci in permanenta. Pentru asta este nevoie de bani, deoarece intretinerea unui ciine costa zilnic aproximativ 6.000 de lei.

Autoritatile locale considera insa ca in prezent nu exista posibilitatea ca un incident de genul celui petrecut la Cornetu sa se produca si in Craiova. „Nu este o situatie asemanatoare. Aici, maidanezii sint dusi in stabilimentul special creat pentru ei si tinuti sub observatie. Intotdeauna am beneficiat si de sprijinul cetatenilor, de multe ori acestia luindu-si responsabilitatea de a ingriji acesti ciini“, spune Mihai Dragu, viceprimarul Craiovei. Crearea de catre autoritati a unui azil pentru ciini nu este o prioritate, in conditiile in care in Craiova nu exista nici o institutie care sa protejeze oamenii fara venituri si fara adapost. Si totusi, o solutie ar fi daca asociatiile pentru protectia animalelor, care nu-si fac aparitia decit pentru a da declaratii, si-ar sprijinii protejatii nu numai moral, ci si financiar. Este inuman sa omori animalele, dar cine ii apara pe oameni de animale, de furia si, mai ales, de foamea ciinilor?

Osama bin Laden prefera sa moara decit sa se predea, iar Statele Unite „nu il vor aresta niciodata cit va fi in viata“, a declarat ieri un purtator de cuvint al talibanilor, citat de agentia Afghan Islamic Press (AIP). „Osama a decis ca mai degraba ar muri decit sa fie predat americanilor“, a declarat purtatorul de cuvint, mollahul Abdullah. „America nu va putea niciodata sa-l aresteze pe Osama bin Laden cit este in viata“, a adaugat el, dupa care a dezmintit zvonurile potrivit carora teroristul ar fi fost arestat. Se crede ca omul cel mai cautat din lume, instigator al atentatelor din 11 septembrie din Statele Unite, se afla inca in Afganistan. Insa, protectorii sai talibani au fost infrinti si sint supusi unor presiuni puternice in fieful lor de la Kandahar (sud-est). Pakistanul si-a consolidat ieri supravegherea de la frontiera cu Afganistanul, pentru cazul in care bin Laden ar incerca sa patrunda pe teritoriul sau.

Intr-un interviu, secretarul Apararii, Donald Rumsfeld, a apreciat ca Osama bin Laden ar putea incerca sa scape de fortele conduse de americani, parasind Afganistanul cu ajutorul elicopterului. „In opinia mea, el va incerca probabil sa ia un elicopter dintr-o regiune greu de gasit si va merge intr-un loc unde exista teren de aviatie si un avion care il asteapta“, a afirmat Rumsfeld. Un purtator de cuvint al talibanilor afirmase, miercuri, pentru AIP ca liderul spiritual al talibanilor, mollahul Omar si Osama bin Laden, sint teferi, in Afganistan.

Talibanii ii trimit inapoi pe tinerii voluntari pakistanezi neantrenati, care au venit in Afganistan pentru a participa la Jihad (razboiul sfint). Aproximativ 75 de combatanti pakistanezi au intrat ieri in Pakistan, pe la punctul de trecere a frontierei de la Saman, din sud-vestul tarii, iar alti 300 revenisera in Pakistan miercuri.

De la declansarea campaniei americane in Afganistan, pe 7 octombrie, mii de voluntari pakistanezi s-au alaturat militiilor fundamentaliste pentru a participa la Jihad si, potrivit declaratiilor acestora, alte mii de persoane asteptau apelul talibanilor pentru a face acelasi lucru. Citiva dintre ei sint instruiti din punct de vedere militar, insa majoritatea au fost doar initiati in minuirea armelor in scolile pentru studierea Coranului din Pakistan si au fost trimisi in Afganistan pentru antrenamentul militar propriu-zis. „Ne-au spus sa ne intoarcem pentru Ramadan“, a declarat unul dintre voluntari, referindu-se la luna de post si rugaciune care va incepe la sfirsitul acestei saptamini. „Ne vom duce din nou (in Afganistan) cind vom fi chemati“, a adaugat el, aratindu-se increzator, in ciuda ocuparii Kabulului si altor regiuni din Afganistan de catre fortele Aliantei Nordului, sustinute de bombardamentele americane. „Este doar un succes momentan al Aliantei Nordului si al Statelor Unite“, a apreciat acesta.

Numerosi tineri din provincia Balucistan, cu capitala la Quetta, sint de parere ca a fi ucis in razboiul sfint este cea mai glorioasa moarte.