„Nu putem decit sa deplingem faptul ca nu au existat negocieri si nici macar un referat adresat UE sau Presedintiei Consiliului in ceea ce priveste intentiile guvernului roman“

-Cea mai recenta luare de pozitie pe tema Curtii Penale Internationale (CPI) este prezentata in comunicatul din 13 iulie, in care Presedintia Consiliului reitera, in numele Uniunii Europene, sustinerea noastra ferma in favoarea CPI, indicind in acelasi timp ca recenta intrare in vigoare a statutului acesteia reprezinta o etapa pozitiva majora in creare si dezvoltarea dreptului international. In continuare, UE sprijina orice actiune care sa vina in favoarea intrarii cit mai rapide si totale in atributii a Curtii si asa vom face si pe viitor, actionind pentru obtinerea unui sprijin universal pentru principiile si activitatea CPI. (cel mai complex text in acest sens este insa Pozitia Comuna a Consiliului, data publicitatii la 11 iunie 2001, la Luxemburg, prezentata ca atare de ziarul nostru).

In ceea ce priveste Romania, nu pot decit sa sustin cele spuse de Jean Christophe Fillori, reprezentant al Comisiei Europene. Chiar daca intra in perspectiva unei extinderi a UE ceva mai indepartate in timp, adica nu in primul val preconizat pentru 1 ianuarie 2004, si chiar daca in ceea ce priveste Romania si Bulgaria negocierile de aderare sint ceva mai putin avansate, este limpede ca ar fi fost de dorit ca Romania sa colaboreze cu statele partenere din UE, cu statele cu care, eventual, va face parte din acelasi complex unitar, pentru a-si defini in mod clar pozitia in privinta articolului 68 din statutul

CPI, semnind acum cu SUA un acord pentru apararea imunitatii personalului american.

– Romania este insa acum prima tara candidata care a semnat un asemenea acord. Credeti ca aceasta va pune tara mea intr-o situatie delicata si speciala in negocierile pentru aderare, in general, in raporturile cu statele membre?

– Problema aceasta se va pune, eventual, la momentul oportun. Din punct de vedere comunitar, toate statele membre sint supuse acelorasi obligatii si au aceleasi drepturi: in acest caz, vorbim despre CPI la care adera individual statele, si nu UE, ca entitate. Daca ne referim acum in mod specific la problema ridicata de Romania, ar trebui, daca se poate, ca asta sa nu creeze un precedent la nivelul celorlalte state candidate. Apoi cred ca va trebui sa se constate, practic, care va fi atitudinea adoptata de Romania daca se va intimpla sa se gaseasca vreodata in pozitia unui stat care sa refuze sa predea CPI soldati care sa fi fost banuiti de comiterea unor fapte despre care se crede ca sint crime de razboi sau crime impotriva umanitatii. Atunci, efectiv, se va pune problema de a sti daca statul respectiv tine sau nu cont de drepturile omului sau de celelalte legislatii comunitare specifice.

– Daca am inteles bine, principala problema este ca gestul Romaniei sa nu se constituie sau sa nu fie invocat drept precedent de catre celelalte state candidate care sint supuse aceluiasi tip de presiuni din partea SUA…

– Sa spunem ca situatia aceasta poate servi drept contraexemplu, in sensul in care celelalte state candidate va trebui sa realizeze ca, pe viitor, cu toate ca este vorba strict despre pozitii nationale si nu ne putem opune optiunii politice manifestate de un guvern, nu putem decit sa deplingem faptul ca nu au existat negocieri si nici macar un referat adresat UE sau Presedentiei Consiliului in ceea ce priveste intentiile guvernului roman.