13.3 C
Craiova
sâmbătă, 1 noiembrie, 2025
Știri de ultima orăLocalGorjCultura din mediul rural, la pământ

Cultura din mediul rural, la pământ

Unele cămine culturale din mediul rural au fost lăsate de izbelişte, scuza autorităţilor fiind lipsa fondurilor necesare investiţiilor. Chiar şi atunci când primăriile pot să obţină fonduri de la stat, autorităţile dau dovadă de indolenţă.

În judeţul Gorj, există câte un cămin cultural în fiecare dintre cele 70 de localităţi din mediul rural, iar potrivit reprezentanţilor Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale (CJCPCT) Gorj, 40% dintre cămine nu sunt îngrijite, modernizate şi dotate. Au existat de-a lungul timpului şi edili care au alocat fonduri de la bugetul local pentru buna întreţinere a locaşurilor culturale, însă nu mulţi.
„În cele care au fost îngrijite, se mai întâmplă câte ceva pe plan cultural. Restul de 40% sunt într-o zonă gri, uitate de cei care ar trebui să se ocupe. O mare parte a angajaţilor care se ocupau de căminele culturale au fost disponibilizaţi, pentru ca primarii să-şi salveze oamenii din primărie. Autoritatea locală a mai făcut lucruri în detrimentul aşezămintelor culturale, mai ales în mediul rural“, a declarat Ion Cepoi, directorul CJCPCT Gorj.

Fără directori, fără activitate

34 de aşezăminte culturale din Gorj au director angajat, iar pentru restul de 36, primarii au delegat atribuţiile de conducere bibliotecarului sau altei persoane din cadrul primăriei. Această din urmă situaţie se regăseşte şi la Novaci, Tismana şi Ţicleni. Atribuţiile directorului au fost repartizate de către edilii locali bibliotecarului sau altei persoane care nu are prea multe în comun cu activitatea culturală ce ar trebui să se desfăşoare în aceste locaţii.
„Au delegat la conducerea căminelor culturale persoane care nu au legătură cu domeniul culturii şi cu ceea ce ar trebui să se întâmple la căminele culturale. A avea două gestiuni este o aberaţie, dar este în practică. Nu sunt directori la Albeni, Jupâneşti, Arcani, Vladimir, Godineşti, Fărcăşeşti şi lista poate continua. Sunt 36 de cămine culturale fără director, fără activitate corespunzătoare“, a afirmat Ion Cepoi, şeful CJCPCT Gorj, nemulţumit de situaţia din judeţ.

Bani pentru modernizare

Primăriile din Gorj au şansa de a obţine fonduri de la Ministerul Culturii şi de la Ministerul Dezvoltării pentru reabilitarea şi dotarea căminelor culturale. Pentru a obţine aceşti bani, autorităţile locale trebuie să depună un proiect de reabilitare a aşezământului cultural.
„Am rugat primarii să depună documentaţia pentru a obţine fonduri şi le-am trimis tot ce le trebuie ca să se informeze. Programul este pentru reabilitarea, amenajarea şi dotarea căminelor culturale. Şansa este foarte mare, pentru că pot obţine chiar şi 1,5 milioane de lei (15 miliarde de lei vechi). Din păcate, mai sunt mai puţin de 20 de zile până când expiră termenul şi nu au depus proiecte decât Primăriile Baia de Fier şi Hurezani. Restul nici măcar nu s-au interesat“, a spus Ion Cepoi. Într-un cămin cultural din mediul rural ar trebui să se întâmple destul de multe lucruri.
„Activitatea dintr-un cămin cultural se împarte pe două laturi: cea cultural-artistică, cercetare a tradiţiilor, conservarea lor şi pe latura educaţiei permanente. Din păcate, nu se prea întâmplă. De obicei, se ţin discoteci, căci sunt modalităţi de a face bani“, a conchis Ion Cepoi, directorul CJCPCT Gorj.
 

ȘTIRI VIDEO GdS

ȘTIRI GdS

1 COMENTARIU