Torţionarul Ion Ficior a fost pus sub acuzare pentru genocid, în dosarul privind moartea unor deţinuţi la Colonia de muncă Periprava,unitate pe care a condus-o în perioada 1958-1963, potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax. Ion Ficior a venit, azi-dimineaţă, la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, acesta nefăcând nicio declaraţie la intrare.

Procurorii Parchetului instanţei supreme l-au citat pe Ion Ficior pentru a-i aduce la cunoştinţă învinuirea de genocid, în dosarul deschis în urma denunţului formulat la adresa fostului comandant al Coloniei de muncă Periprava de către Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a înregistrat în 19 septembrie denunţul pentru genocid formulat de IICCMER împotriva colonelului (r) Ion Ficior. IICCMER a arătat în denunţ că Ion Ficior, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi la Periprava.

Reprezentanţii IICCMER au arătat că regimul de exterminare pus în aplicare de Ion Ficior era caracterizat prin lipsa hranei, a medicamentelor şi a îngrijirilor medicale, bătăi şi alte violenţe, lipsa condiţiilor elementare de trai şi, nu în ultimul rând, prin numărul impresionant de decese survenite.

„Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc mai precizează în cuprinsul denunţului că a identificat cel puţin 103 cazuri de deces, înregistrate în perioada 1958-1963, în rândul deţinuţilor politici de la Periprava, perioadă în care numitul Ficior Iosif Ioan a exercitat funcţii de conducere a coloniei de muncă”, a precizat PICCJ în comunicat.

IICCMER a solicitat în 18 septembrie Parchetului ICCJ începerea urmăririi penale a lui Ion Ficior pentru genocid, acesta fiind al doilea caz de torţionar prezentat, după Alexandru Vişinescu.

Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, şi Ioan Mihăilă, membru în cadrul Consiliului de Supraveghere al companiei şi consilier al ministrului Constantin Niţă, au fost reţinuţi, de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), într-un dosar de mită privind vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane euro, a anunţat DNA într-un comunicat.

În sarcina lui Ioan Mihăilă s-au reţinut infracţiunile de dare de mită. Eugen Brădean este acuzat de complicitate la luare de mită și complicitate la dare de mită. Din Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale întocmită de procurori a rezultat următoarea stare de fapt:

În luna octombrie 2013, inculpatul Mihăilă Ioan, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica S.A. și consilier al ministrului delegat pentru Energie a promis unui alt membru din același Consiliu (denunțător în cauză) suma de 1.400.000 euro pentru ca acesta din urmă, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, să voteze favorabil încheierea, de către Hidroelectrica S.A, a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei aproximativ 262.980.000 euro) ceea ce reprezentau condiții defavorabile pentru societatea Hidroelectrica.

Promisiunea de dare de mită s-a făcut cu ajutorul inculpatului Brădean Eugen, director de trading în cadrul S.C. Hidrolectrica S.A. și membru în cadrul Directoratului Hidroelectrica S.A. Suma promisă cu titlu de mită urma a fi disimulată sub aparența unui contract de comision care ar fi fost încheiat de către o firmă off-shore și firma achizitoare a energiei electrice.

Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Supraveghere și Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte Mihăilă Ioan. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului din care făcea parte și Brădean Eugen.

La data de 23 octombrie 2013, procurorii au dispus reținerea inculpaților Brădean Eugen și Mihăilă Ioan pe un termen de 24 de ore, urmând a fi prezentați la Tribunalul București cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.

În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul de specialitate al Serviciului Român de Informații.

DNA face precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Trei membri ai comunităţii rome din Grecia au fost arestaţi miercuri pe Insula Lesbos (nord-est), fiind suspectaţi de răpirea unui bebeluş, pe care încercau să-l înregistreze cu acte false, a anunţat o sursă din cadrul poliţiei, citată de AFP, conform Mediafax.
Este vorba de o femeie în vârstă de 51 de ani, fiul său în vârstă de 21 de ani şi o altă femeie în vârstă de 19 ani. Copilul are vârsta de două luni şi jumătate. Cei trei au fost arestaţi în timp ce încercau să înregistreze copilul cu ajutorul unor acte false, la autorităţile locale din Mytilene, capitala insulei. Suspecţii au recunoscut că bebeluşul nu era al lor.
„Ei au declarat că bebeluşul le-a fost încredinţat de către o altă femeie de etnie romă, la sfârşitul lui iulie,” în faţa spitalului Laiko, din centrul Atenei.
Potrivit actelor false, prezentate de către cei trei suspecţi, copilul s-a născut la spitalul Sfânta Olga, în Nea Ionia”, o suburbie a Atenei.
Suspecţii urmează să fie prezentaţi, joi, unui procuror.