• Spitalul de Urgenta a prejudiciat statul cu 1,3 miliarde de lei • Spitalul de Boli Infectioase a dat in judecata Casa de Asigurari de Sanatate (CAS) Dolj pentru a-si recupera banii, desi a cheltuit 126 de milioane de lei pe medicamente mai scumpe, dar eficiente
Aproape 1,8 miliarde de lei. Acesta este prejudiciul produs in 2003 de patru spitale din Craiova si CAS Dolj, dupa cum reiese dintr-un raport al Camerei de Conturi Dolj. Controlul a scos la iveala modul defectuos de administrare a banilor publici si o serie de nereguli aparute in evidenta financiar-contabila a principalelor spitale craiovene. Presate de inspectorii Camerei, conducerile institutiilor si-au facut ordine in propria ograda si au scos din bugetul spitalelor 1,2 miliarde de lei pentru a intra in legalitate, lucru pe care ar fi trebuit sa-l faca, de fapt, din proprie initiativa. In fruntea listei neregulilor se afla Spitalul de Urgenta, care a efectuat plati fara documente justificative legal intocmite, in valoare de 1,3 miliarde de lei.
La Spitalul de Urgenta, inspectorii au descoperit nereguli cu nemiluita. Incercind sa verifice cum a cheltuit spitalul banii proveniti din fondul national unic de asigurari sociale de sanatate, acestia au constatat ca anumiti angajati au efectuat plati nelegale pentru materiale si servicii sau au acceptat la decontare preturi supraevaluate pentru medicamente in valoare de 146 de milioane de lei. Alte 91 de milioane de lei au fost cheltuite „dupa ureche“ si la decontarea cheltuielilor cu intretinerea aparaturii medicale, spitalul acceptind plata unor revizii neefectuate, precum si tarife mai mari decit cele din contract. Prinsi cu mita in sac, reprezentantii spitalului au achitat pe loc paguba de 91 de milioane de lei. Aproape 900 de milioane de lei au fost, de asemenea, recuperate in timpul controlului, atunci cind inspectorii au descoperit ca spitalul restituise catre CAS Dolj anumite sume fara documente justificative, reprezentind cheltuieli ilegale constatate de organele de audit ale CAS. De fapt, suma inscrisa in raport avea la baza un control al Garzii Financiare, spitalul reusind, in cele din urma, sa ajunga la o intelegere cu furnizorii de medicamente, care au transmis ulterior facturile de corectare. Plati ilegale in valoare de 237 de milioane de lei a facut spitalul si pentru achitarea catre Directia de Sanatate Publica Dolj a unui aparat Rontgen primit prin transfer, precum si pentru lucrarea „cuptor incinerare“ pentru care a platit mai mult decit era stipulat in devizul de oferta.
Directorul economic al spitalului – mai catolic decit papa
Este greu de inteles ce a fost in capul directorului economic al Spitalului de Urgenta, Mihai Coman, atunci cind a semnat un ordin de plata de 200 de milioane de lei, cu care a achitat contravaloarea unui aparat Rontgen Elex achizitionat de la Directia de Sanatate Publica Dolj. Conform raportului Camerei de Conturi Dolj, Mihai Coman a incalcat prevederile HG nr. 841/1995, care stipuleaza negru pe alb ca transmiterea unor bunuri fara plata, de la o institutie publica la alta, se face pe baza unui proces-verbal de predare-primire aprobat de ordonatorul principal de credite al institutiei publice, deci fara plata. 37 de milioane de lei au fost platite nejustificat si pentru lucrarea „cuptor de incinerare“, din cadrul obiectivului de investitii „Sursa proprie de apa – centrala termica si statie de epurare“. Dupa ce initial lucrarile fusesera contractate de SC ATLAS SA Craiova, firma s-a razgindit si a propus subcontractarea lucrarii unei firme agreate de spital. Zis si facut. Numai ca, in loc sa selecteze pur si simplu firma respectiva, spitalul a scos lucrarea la licitatie, in urma careia cistigatoare a fost desemnata firma EDIFICIU CONSTRUCT SRL Craiova, cu care spitalul a incheiat un contract de executie. De data aceasta, conditiile stipulate in contract au fost modificate, spitalul creind astfel un prejudiciu de 37 de milioane de lei. Conducerea spitalului s-a dovedit inca o data mina sparta, platind in plus 146 de milioane de lei firmei SC INTERHOSPITAL SRL Bucuresti pentru un contract de aprovizionare cu medicamente. Incheiat in 2002, contractul a fost prelungit cu un an, fara sa se modifice insa si clauzele contractuale. Profitind de acest lucru, firma bucuresteana a livrat spitalului, in perioada februarie – iunie 2003, medicamente la preturi maximale, si nu la preturi ajustate conform clauzelor contractuale si a metodologiei aprobate prin ordin al Ministerului Sanatatii si Familiei, in 2002. Inspectorii Camerei de Conturi il considera raspunzator pentru prejudiciul creat pe seful biroului de contabilitate, Gratian Neamtu, care avea obligatia verificarii modului in care se respecta contractul. Pentru ca spitalul nu a avut bani sa plateasca pe loc suma stabilita de inspectori, dosarul a fost trimis la Tribunalul Dolj, pentru recuperarea banilor.
Spitalul a platit in plus alte 60 de milioane de lei pentru reviziile tehnice ale aparatelor medicale efectuate de Centrul Judetean de Aparatura Medicala. Departamentul financiar-contabil a platit „ca popa“, fara sa tina seama de reducerea facuta de compartimentul tehnic de specialitate abilitat sa verifice lucrarile.
Haos administrativ la Spitalul de Urgenta
Angajatii de la Departamentul administrativ au dificultati de concentrare nu numai in privinta banilor. Nici cind vine vorba despre inventarierea patrimoniului, lucrurile nu stau mai bine. Inspectorii Camerei au descoperit ca aparatura in valoare de peste un milion de dolari, primita de spital in 2003 de la minister, nu fusese inregistrata in contabilitate. Conform spuselor inspectorilor Camerei de Conturi, problema a fost cauzata de lipsa preturilor la aparate, care trebuia sa soseasca de la Bucuresti o data cu marfa. Legea nu a fost respectata nici in ceea ce priveste reevaluarea activelor fixe corporale si a celor in curs, la unele dintre ele valoarea fiind subevaluata cu peste 100 de miliarde de lei. Pe de alta parte, aparatura medicala de peste 50 de miliarde de lei zace nefolosita in incinta spitalului de mai mult de trei ani, deoarece, atunci cind a trimis aparatele, ministerul a uitat ca pentru montare e nevoie si de bani. Asa se face ca un accelerator pentru terapie, un simulator pentru radioterapie si un echipament de tratament computerizat pentru radiologie incep sa rugineasca din cauza incompetentei unor functionari din minister. Mai mult, spitalul si-a pierdut si garantia de buna executie, de 18 luni de la livrare, precum si service-ul prevazut in contractul cu furnizorul. Astfel ca orice defectiune a aparatelor va trebui platita cu banii jos. Nereguli au fost descoperite de inspectori si la Spitalul de Neuropsihiatrie, unde un aparat medical cumparat in leasing a fost inregistrat contabil la valoarea reziduala de 380 de milioane de lei, in loc de 1,6 miliarde, cit a costat in realitate.
Spitalul de Boli Infectioase, in proces cu CAS Dolj
La polul opus, un alt spital a avut curajul sa conteste deciziile CAS Dolj. Dupa cum reiese din raportul Camerei de Conturi, conducerea Spitalului de Boli Infectioase reproseaza CAS Dolj ca a obligat-o sa returneze 126 de milioane de lei pe baza unui control efectuat de institutie si de Garda Financiara, care acuza spitalul ca a platit nejustificat suma respectiva pentru anumite medicamente, in perioada iulie – octombrie 2002. Banii proveneau de la CAS Dolj pentru achizitionarea medicamentelor Ciprofloxacina, Herpesin sau Ciprocin, spitalul cumparind, de fapt, Ciprobay, Medovir si Cifran. Medicii si conducerea spitalului au argumentat, spunind ca au preferat alte medicamente mai scumpe, dar mai eficiente si care implicau mai putine costuri in aplicarea tratamentelor. In cazul in care se solicita produse cu aceeasi denumire comerciala internationala, spitalul avea obligatia sa-l cumpere pe cel mai ieftin se arata in raportul Camerei de Conturi. In acelasi raport se mai arata ca nu a fost adus in discutie nici un act normativ din care sa rezulte aceasta obligatie si nu a prezentat vreun temei legal nici la data controlului Camerei, care a clasat cazul, urmind ca cele doua institutii sa se judece intre ele pentru recuperarea banilor.
