http://www.youtube.com/watch?v=HYFMPRPTcKc

1 de 8

Comercianţii de legume şi fructe din Piaţa Chiriac din Craiova vor fi nevoiţi să-şi facă bagajele şi să se mute în controversatul târg de pe Caracal. Unii dintre ei spun că n-ar vrea, pentru că îşi pierd clienţii şi n-au nici condiţii, iar alţii spun că, dacă nu se mută toţi, nu se rezolvă nimic. Între timp, SC Pieţe şi Târguri Craiova SRL taxează pieţarii de două ori: atât pentru locul în care vând, cât şi pentru cel în care urmează să se mute.

Zarvă mare, ca în fiecare zi, în Piaţa Chiriac. Maşinile claxonează şi se blochează în intersecţia din zonă. Una dintre cele mai aglomerate pieţe din Craiova are foarte mulţi comercianţi, iar spaţiul a devenit, cu timpul, insuficient. Soluţia oferită de municipalitate – mai mult sau mai puţin bună – este mutarea în controversatul târg de pe strada Caracal, lucru care nu prea îi încântă pe pieţarii. „E prima dată când vin anul acesta, dar astăzi am fost întâi la târgul cel nou, unde nu este nimeni. Am stat trei-patru ore, nu întreabă nimeni de varză, se dau cauciucuri şi haine. Nu este o toaletă, nu este asfaltat, este un dezastru acolo. Am zis să mergem acolo că este mai mult loc, toţi stăm aici, băgaţi unul în altul, şi acolo nu e nimeni. Chiria este tot cam aşa, 15 lei pentru remorcă, 30 de lei pentru dubă. Loc este, dar dacă se mută, să se mute toată lumea. Aici este bine, pentru că vin oamenii, dar nu este loc. Trebuie să se mute toţi. Să se facă condiţii şi pentru noi, şi pentru oamenii care sunt aici, să dea drumul o dată la treaba asta. De când zic că fac…“, povesteşte Marcel Călin, unul dintre comercianţii din Piaţa Chiriac.

Vinzi într-un loc, plăteşti chirie în două

Spre deosebire de el, alţi comercianţi nu vor merge cu remorca în târg, ci şi-au închiriat spaţii. Deşi nu folosesc încă spaţiile respective, unii dintre ei au plătit până la 24.000 de lei pe chirie, garanţie şi construirea chioşcurilor. „Nu ne-au anunţat că trebuie să ne mutăm. Au venit acum două luni, ne-au spus că piaţa se închide, să ne facem acolo noi, că nu au bani. Ne-am făcut acolo, au zis în maximum o lună, noi plătim acolo de pe 28 august. Ne-am făcut, dar nu funcţionează, nu ne-au mutat. Acolo e piatră pe jos, nu se poate intra. Ne-am dus cu microbuzul pe ploaia aia acolo, a trebuit să-l tragem cu tractorul. Plătim lunar acolo 14 milioane (lei vechi – n.r.), iar aici încă 15. Vindem într-un loc, plătim în două. Aici nici nu ar mai trebui să vindem, nici nu mai avem contract, ne ia taxă zilnică. Clienţii ar veni, dar nu au pe unde să vină acolo. A fost nămolul până la genunchi când a plouat“, se plânge Georgeta Chiorlan. Alături de femeie, alţi aproximativ zece pieţari din Chiriac şi-au închiriat spaţii în târgul de pe Caracal. „Au venit la noi, am fost toţi la acelaşi notar, ne-au spus să ne ducem repede, să prindem loc. Ne luptăm cu morile de vânt“, spun la unison oamenii care consideră că şi-au luat ţeapă şi le-a fost forţată mâna.

Pe Caracal bate vântul printre verze

La noul târg municipal de pe strada Caracal încă nu sunt condiţii pentru a-ţi parca maşina. Pietrişul ţine loc de beton şi asfalt, iar mai nou se percepe şi o taxă de intrare pentru automobile: 1 leu pentru 30 de minute. În locul în care sunt aşteptaţi comercianţii pentru legume şi fructe, „în fundul târgului“, cum zic unii, bate vântul. Doar câţiva „rătăciţi“ care au venit cu dubiţa stau şi aşteaptă. „Nu suntem mulţumiţi pentru că nu este corect ceea ce au făcut. Au zis că mută Chiriacul aici şi nu l-au mai mutat. Aici nu vine nimeni. De acolo am plecat pentru că este aglomeraţie şi ai pieţei ţin tot cu bişniţarii, nu cu producătorii. Bineînţeles că ne-am pierdut clienţii, nu vine nimeni aici“, spune Valentin Mazilu, care s-a mutat din Chiriac pe Caracal ca să vândă varză. Exact asta a căpătat, căci vânzarea e… varză.
Tot din Chiriac a venit şi domnul Chelu, susţinând că producătorii adevăraţi nu mai au loc acolo. „Acolo sunt numai angrosişti care nu produc legume, iau de la noi şi vând mai departe. Noi nu avem loc acolo. Deocamdată, condiţiile nu sunt chiar cum ne-am dorit, lumea nu ştie să vină aici, tot ei (de la Pieţe – n.r.) trebuie să-i aducă aici. Anul acesta de câteva ori am vândut, că acum am început să scot varză. În general am avut clienţi, dar dacă ei nu mai ştiu unde să vină, unde să ne caute?“, crede bărbatul.

Comercianţii ar trebui să plece înainte de sfârşitul săptămânii

GdS a cerut un punct de vedere reprezentanţilor SC Pieţe şi Târguri Craiova SRL legat de plata simultană a celor două chirii. Conform acestora, „comercianţilor de legume şi fructe li se percepe chirie pentru spaţiul ocupat în Piaţa Chiriac pentru că acolo îşi desfăşoară încă activitatea. Pentru spaţiul care le-a fost repartizat în noul Târg Municipal de pe strada Caracal li se percepe chirie, cum era şi firesc, din momentul în care au semnat contractul de închiriere şi li s-a predat amplasamentul în vederea ridicării construcţiilor provizorii în care îşi vor desfăşura activitatea“. În ceea ce priveşte mutarea, aceştia au menţionat că „în momentul semnării contractelor de închiriere pentru terenurile din Târgul Municipal, comercianţilor de fructe şi legume din Piaţa Chiriac li s-a pus în vedere – printr-o clauză expresă din aceste contracte – să-şi termine construcţiile în cel mult 21 de zile de la semnarea contractelor şi să se mute în noile spaţii din târg. Deşi ei şi-au finalizat de ceva vreme construcţiile din Târgul Municipal, nu au vrut să se mute însă în noile spaţii, preferând să rămână în cele din Piaţa Chiriac. Tocmai din acest motiv, societatea noastră le-a solicitat să se mute din spaţiile pe care încă le ocupă în Piaţa Chiriac în chioşcurile pe care şi le-au construit în Târgul Municipal, înainte de sfârşitul săptămânii în curs“.

„O să mergem în instanţă“

Şi ceilalţi comercianţi care şi-au ridicat chioşcurile pe banii lor şi care acum îşi vând produsele în Târgul Municipal sunt nemulţumiţi. Doleaţele lor au fost prezentate în articolul „Nemulţumirile se ţin lanţ în Târgul Municipal Craiova“, apărut în ediţia din 12 octombrie a Gazetei de Sud, însă de atunci şi până ieri lucrurile nu s-au schimbat. Comercianţii şi-au turnat şi cimentul din faţa chioşcurilor, iar acum aşteaptă realizarea canalizării. „Dacă nu se face, apa de ploaie nu va avea unde să se ducă şi ne va intra în chioşcuri. Am investit aproape 10.000 de lei în construcţie ca să nu avem condiţii?“, spunea un comerciant. Problema este că nici SC Pieţe şi Târguri nu vorbeşte de vreo canalizare. „În contractele de închiriere semnate cu comercianţii nu există o astfel de clauză, legată de canalizare“, au răspuns reprezentanţii instituţiei. „Păi şi cine să facă această canalizare, tot noi? Nu se poate aşa ceva. Pieţele trebuia să ia terenul cu toate utilităţile, nu să plătească o groază de bani chirie (15.000 de euro pe lună – n.r.), iar toate lucrările să le facem noi. O să mergem în instanţă să ne facem dreptate, să cerem despăgubiri pentru situaţia în care am fost puşi“, mai spun chioşcarii.

„Unii au luat câte cinci-şase locuri, alţii au rămas pe drumuri“

Şi aceştia au confirmat relatările comercianţilor de fructe şi legume privind plata chiriei în două locuri şi graba cu care s-au semnat, la grămadă, contractele de închiriere. „Şi eu până să mă mut am plătit chirie atât pentru chioşcul de aici, cât şi pentru cel din fostul târg. Iar contractele le-am făcut toţi la acelaşi notar indicat de ei“, a precizat alt comerciant. Comercianţii cu chioşcuri nu pot fi zăriţi din aleea principală din cauza teraselor, iar acest lucru îi nemulţumeşte. Prin terase s-au făcut ganguri de acces, dar acestea dau în lateralul construcţiilor, nu în alei. Oamenii au solicitat ca aceste ganguri să fie mutate, dar răspunsul SC Pieţe şi Târguri a fost ferm: „Locaţia chioşcurilor a fost stabilită potrivit unui proiect întocmit la demararea lucrărilor de amenajare, proiect ce nu poate fi modificat după dorinţa unuia sau altuia dintre comercianţi“. SC Pieţe şi Târguri SRL a mai anunţat că lucrările de amenajare în Târgul Municipal Craiova continuă şi că în prezent se lucrează „la extinderea reţelei de alimentare cu energie electrică, şi chiar la creşterea puterii acesteia, prin instalarea unui transformator ce va fi achiziţionat în foarte scurt timp“.
Nici comercianţii de haine şi încălţăminte second-hand, care nu au mai apucat loc în spaţiul special amenajat, vânzându-şi marfa de pe jos sau de pe tarabe improvizate în hala unde se află şi parcarea, nu sunt mulţumiţi de condiţii. „Când plouă se fac bălţi, noroi, iar noi nu avem unde să ne mai punem marfa. Unii au luat câte cinci-şase locuri, iar alţii au rămas pe drumuri. Toţi trebuie să câştigăm o pâine, că de aia venim în târg, dar la unii li s-au creat condiţii, iar alţii sunt lăsaţi aşa“, a spus Nicu, un comerciant. Pentru aceştia, SC Pieţe şi Târguri a precizat că „în viitor, ne gândim să amenajăm şi pentru aceştia un spaţiu acoperit“.

Amenzi de 2.800 de lei date de Poliţie în Târg

Într-o sesizare primită la redacţie, un craiovean se plângea de calitatea îndoielnică a unor produse comercializate în Târgul Municipal, de faptul că sunt contrafăcute şi că nu există acte de provenienţă a acestor mărfuri. Reprezentanţii SC Pieţe şi Târguri Craiova SRL susţin că instituţia nu este abilitată să verifice calitatea mărfurilor comercializate în târg, acest lucru intrând în competenţa organelor abilitate. În această privinţă, Inspectoratul de Poliţie al Judeţului (IPJ) Dolj a precizat că se organizează periodic acţiuni de control în Târgul Municipal, prin care se urmăreşte verificarea legalităţii activităţii economice desfăşurate de comercianţii autorizaţi şi ambulanţi, prevenirea furturilor din buzunare şi din genţi, prevenirea furturilor din autoturisme şi menţinerea unui climat de ordine şi linişte publică, fiind acordate şi amenzi în acest sens. „În ultima lună, poliţiştii craioveni au desfăşurat opt astfel de acţiuni, ocazie cu care au fost constatate 35 de abateri de natură contravenţională, pentru care au fost aplicate amenzi în valoare totală de 2.800 de lei. Dintre acestea, 26 de amenzi au fost aplicate în conformitate cu prevederile Legii nr. 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, alte nouă amenzi fiind în conformitate cu Legea nr. 61/1991 pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială“, au anunţat reprezentanţii IPJ Dolj.

Resceanu se contrazice

Deşi la sfârşitul lunii august, reprezentanţii SC Pieţe şi Târguri Craiova SRL au trimis un comunicat de presă prin care se susţinea că nu va fi desfiinţată nici o piaţă, iată că, în prezent, contrariul poate fi văzut cu ochiul liber. „Am aflat cu surprindere că prin unele pieţe – mai ales în Craioviţa Nouă şi Valea Roşie – circulă zvonul că am intenţiona să desfiinţăm aceste pieţe. Nu este nimic adevărat. E doar o acţiune de intoxicare lansată intenţionat de diverşi indivizi, care vor să-i racoleze pe comercianţii din pieţele noastre, pentru a-i determina să se mute în cine ştie ce târguri sau pieţe private. Îi asigurăm atât pe comercianţi, cât şi pe cetăţeni că nu avem intenţia să desfiinţăm nici o piaţă. Dimpotrivă, vom continua modernizarea celor existente şi chiar vom înfiinţa altele noi“, era declaraţia lui Resceanu, directorul SC Pieţe şi Târguri Craiova SRL, la momentul respectiv.

1 de 2

Peste 24 de milioane de euro vor fi investite în modernizarea infrastructurii Aeroportului Craiova, ca urmare a acceptării proiectului de către experţii JASPERS şi Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Transport, a anunţat, ieri, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Dolj, Ion Prioteasa.

Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj, a declarat că, la finalul investiţiei, Aeroportul Craiova va deveni unul dintre cele mai moderne din ţară, condiţiile asigurate operatorilor aerieni recomandându-l ca aeroport-rezervă pentru Otopeni.    
„Avem o veste extraordinară privind Aeroportul Craiova, pentru care începe oficial o nouă etapă a modernizării, de data aceasta cu fonduri europene, prin Programul Operaţional Sectorial Transport. Este vorba despre o sumă de peste 24 de milioane de euro pentru investiții în infrastructură, bani atraşi de către Consiliul Judeţean Dolj şi Aeroportul Craiova, printr-un proiect la care lucrăm de câţiva ani.
Avem, aşadar, susţinerea financiară pentru a-l pune în operă la deplina amploare la care l-am gândit – o lucrare care să reziste probei timpului. Autoritatea responsabilă din cadrul Ministerului Transporturilor ne-a anunţat că soluţia noastră tehnică a fost agreată şi de experţii JASPERS, precizându-ne că pot fi începute demersurile pentru organizarea licitaţiei de atribuire a contractului de proiectare şi execuţie.
Vedem astăzi că se materializează un proiect al nostru căruia, atunci când îl anunţam prima dată, mulţi poate că nu îi dădeau mari şanse de izbândă. Dar se ştie că soarta ţine cu cei curajoşi, iar noi ne-am bătut ani la rând, având convingerea fermă că vom reuşi.
Această investiţie de 24 de milioane de euro n-ar fi fost posibilă dacă, în ultimii ani, CJ Dolj n-ar fi alocat alte câteva milioane de euro din bugetul propriu pentru ceea ce a însemnat, practic, aducerea acestui aeroport la standarde europene. Vreau să le mulţumesc consilierilor judeţeni şi tuturor celor care au susţinut şi şi-au dat concursul la reuşita acestui plan ambiţios, cu satisfacţia că, iată, astăzi avem ocazia să vedem încă o dată toate aceste eforturi recompensate“, a declarat preşedintele CJ Dolj.

Pistă şi sistem
de balizaj moderne

Ion Prioteasa a precizat că banii vor fi folosiţi pentru reabilitarea pistei şi pentru achiziţionarea unui sistem modern de balizaj. „Fondurile pe care le-am obţinut prin acest proiect vor fi folosite pentru rezolvarea unor aspecte de maximă importanță pentru infrastructura aeroportuară: reabilitarea integrală a pistei de aterizare – decolare, extinderea căii de rulare şi achiziţionarea şi instalarea unui sistem modern de balizaj, care va permite operarea în condiţii dificile.
De asemenea, va fi extinsă platforma din faţa terminalelor, o măsură absolut necesară, luând în calcul faptul că traficul va creşte simţitor încă de anul viitor, când vom avea săptămânal cel puţin 15 zboruri directe către destinaţii din Uniunea Europeană, deci vor fi şi zile cu câte trei aterizări şi decolări. Mărind această platformă, ne asigurăm că îmbarcarea şi debarcarea călătorilor se vor derula cu operativitate. În ansamblu, Craiova va avea unul dintre cele mai moderne aeroporturi din ţară.
Este clar că, odată realizate toate aceste investiţii, care duc la creşterea gradului de siguranţă şi a capacităţii de deservire a operatorilor aerieni, Craiova va deveni aeroport-rezervă pentru Otopeni, pe zona de vest a acestuia. Practic, către noi vor fi redirecţionate aeronavele, în situaţiile în care nu se va putea ateriza la Bucureşti“, a mai spus Ion Prioteasa.
Preşedintele CJ Dolj a declarat că, pe lângă modernizarea aeroportului, alt atu important este viitoarea autostradă către Piteşti.
„Din acest punct de vedere, vom mai avea un atu important. Mă refer la autostrada către Piteşti, o investiţie pe care, anul trecut, premierul Victor Ponta o anunţa la Craiova, cu ocazia participării chiar la inaugurarea aeroportului modernizat. Iată că acest proiect prinde contur, în sensul că, la cererea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România, Consiliul Judeţean Dolj a eliberat certificatul de urbanism necesar actualizării studiului de fezabilitate.  Se creează astfel, pentru Craiova, o legătură rutieră rapidă cu Capitala şi, mai departe, cu Constanţa, printr-un sistem de autostrăzi, ceea ce nu doar că va facilita circulaţia pasagerilor, ci va însemna impulsionarea investiţiilor. Spun acest lucru pentru că dezvoltarea aeroportului şi cea a mediului de afaceri din zonă sunt în directă legătură şi se susţin reciproc.
Pe de o parte, modernizarea aeroportului şi creşterea capacităţii acestuia asigură o importantă poartă de intrare pentru investitori, făcând întreaga regiune mai accesibilă şi mai atractivă din acest punct de vedere. Şi, în acest sens, consiliul judeţean pregăteşte terenul viitoarei dezvoltări economice, prin deschiderea Parcului Industrial «Craiova 2», unde, pe o suprafaţă de 30 de hectare, vom oferi facilităţi companiilor care înfiinţează puncte de lucru şi creează locuri de muncă.
Pe de altă parte, conturarea unui pol industrial puternic pe această nouă platformă de afaceri – lucru care, dată fiind reușita Parcului Industrial «Craiova 1», am convingerea că se va întâmpla – este de natură să determine abordarea ideii de creare a unui terminal cargo la aeroport. Se asigură astfel posibilitatea ca producţia fabricilor din sud-vestul ţării să fie transportată mai uşor, pe calea aerului, către principalele pieţe de desfacere“, a precizat Ion Prioteasa.

Un nou terminal pentru pasageri

Preşedintele CJ Dolj a declarat că ia în calcul construirea unui terminal nou de pasageri. „Totodată, se impune să ne gândim, în perspectivă, la o nouă etapă de dezvoltare a acestui aeroport, cel mai probabil prin construirea unui nou terminal pentru pasageri, în situaţia în care evoluţia traficului aerian va urma şi pe viitor această creştere spectaculoasă din perioada 2013 – 2014. Într-un interval scurt de timp, rutelor deja clasice Craiova – Milano și Craiova – Roma li se adaugă cursele directe de la şi către Londra, iar apoi, de anul viitor, Bologna, Dortmund şi Barcelona. Practic, de pe Aeroportul Craiova se va zbura şapte zile din şapte. În paralel, rămâne să vedem şi cum se vor mobiliza operatorii de turism din regiune în ceea ce priveşte organizarea unor curse în regim charter către destinaţii de vacanţă din Turcia şi din Grecia, dar şi către Budapesta şi Viena, sens în care noi am avut deja consultări în acest an.
Există, deci, posibilitatea ca, pe viitor, în anumite zile din săptămână, capacitatea actualelor construcţii de la Aeroportul Craiova să fie insuficientă în raport cu numărul mare de pasageri. Privind în urmă, la vremea în care am început acest proiect şi când pe aici nu treceau nici 300 de călători într-un an întreg, vedem cât de mare este pasul pe care l-am făcut“, a declarat Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj.

Iovan: Pentru acest proiect s-a muncit mai bine de trei ani

Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, Cristinel Iovan, apreciază că atragerea finanţării nerambursabile în valoare de peste 20 de milioane de euro nu ar fi fost posibilă dacă CJ nu ar fi investit în modernizarea Aeroportului Craiova.
„Suntem la momentul în care punem în valoare un proiect mai vechi, de care am mai făcut vorbire şi pentru care s-a muncit mai bine de trei ani. Este o investiţie care vizează, în primul rând, optimizarea pistei de decolare-aterizare şi a căii de rulare, precum şi achiziţionarea unor sisteme performante de ghidaj al aeronavelor.
Răbdarea, profesionalismul echipei, transparenţa în actul decizional şi munca susţinută au fost ingredientele care au condimentat acest succes de etapă, pentru că, iată, odată cu implementarea acestui proiect, se prefigurează o nouă perspectivă pentru Aeroportul Craiova, axată pe deschiderea de noi rute către oraşe importante ale lumii.
Proiectul Consiliului Judeţean Dolj de a dezvolta Aeroportul Craiova este un model de bună practică pentru modul în care o investiţie susţinută exclusiv de la bugetul CJ poate fi continuată printr-un proiect finanţat din fonduri europene. De altfel, atragerea celor peste 24 de milioane de euro pentru îmbunătăţirea infrastructurii aeroportuare nu ar fi fost posibilă dacă CJ Dolj nu ar fi investit anterior în modernizarea acestuia.
În urmă cu câţiva ani, am plecat de la o idee, cea a modernizării unui aeroport de pe care zburau anual câteva sute de persoane, idee pe care nimeni nu o credita cu foarte multe şanse. Astăzi, am ajuns în momentul în care putem spune că, odată cu finalizarea acestei investiţii, vom avea unul dintre cele mai frumoase aeroporturi regionale din ţară. Este un proiect prin care Aeroportul Craiova prinde aripi“, a afirmat vicepreşedintele CJ Dolj, Cristinel Iovan.
La rândul său, directorul Aeroportului Craiova, Mircea Dumitru, a declarat: „Cu siguranţă că, dintre lucrările pe care le presupune modernizarea infrastructurii, cea mai complexă vizează reabilitarea pistei de decolare-aterizare, cu două straturi de mixturi speciale, turnate la rece, mai ales că va fi executată fără a opri traficul aerian.
În cazul în care n-am fi procedat la această investiţie, ne-am fi confruntat, din cauza degradării pistei, cu restricţii tot mai accentuate, iar numărul mediu al curselor care puteau fi operate în condiţii de siguranţă ar fi fost limitat la o aterizare-decolare pe zi. Or, la finele acestei lucrări, ştacheta va fi ridicată şi condiţiile de operare mult îmbunătăţite. Spre exemplu, numărul de curse permise va urca la trei-patru zilnic.
Un alt atu al proiectului constă în sistemul performant de balizaj, care va da posibilitatea operării în condiţii de vizibilitate redusă, aeronavele putând coborî până la o altitudine de 100 de metri pentru iniţierea procedurilor de aterizare. În concluzie, odată realizată această investiţie, Aeroportul Craiova îşi va revendica un binemeritat loc în galeria primelor aeroporturi regionale din România“.
Proiectul privind reabilitarea infrastructurii de mişcare a Aeroportului Craiova are o valoare totală de 24.266.060 de euro, inclusiv TVA, din care 80,6 la sută reprezintă fonduri europene nerambursabile, obţinute prin Programul Operaţional Sectorial Transport, 17,4 la sută – finanţare guvernamentală, iar 2 la sută – finanţarea Consiliului Judeţean Dolj.
În prezent, de pe Aeroportul Craiova se derulează curse regulate de la şi către Roma şi Milano, în fiecare luni şi vineri, cu menţiunea că, pentru ultima dintre aceste destinaţii, au fost deja demarate procedurile în vederea creşterii frecvenţei zborurilor la patru pe săptămână. Pe 29 octombrie vor fi lansate cursele directe către Londra, iar licitaţia pentru alte trei rute externe se află în derulare. Noile destinaţii europene la care va fi conectată Craiova sunt Barcelona şi Bologna, cu câte două zboruri pe săptămână, şi Dortmund, cu o frecvenţă de trei curse săptămânal.