Plenul Senatului a respins astăzi o propunere legislativă care ar fi modificat Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal în sensul că ar fi fost introduse în categoria imobilelor pentru care impozitul se reduce la 50% și clădirile și terenurile din zona montană deținute de persoanele juridice care prestează servicii turistice pentru o durată de minimum șase luni, informează Agerpres.

Comisia pentru buget-finanțe a Senatului a fost cea care, printr-un amendament adus propunerii legislative, a introdus și clădirile și terenurile din perimetrul Rezervației Delta Dunării care sunt utilizate (prin hotărâre a consiliului local) pentru prestarea de servicii turistice în lista imobilelor pentru care impozitul este redus la 50%. Amendamentul a fost însă respins de plen, raportul suplimentar de admitere întocmit de comisie primind doar 15 voturi pentru, 78 de senatori pronunțându-se împotrivă și patru abținându-se.

Senatul a respins și propunerea de lege formulată de inițiator, cu 12 voturi pentru, 86 voturi împotrivă și două abțineri. În expunerea de motive, inițiatorii — mai mulți deputați UDMR — aminteau că Legea muntelui nr. 347/2004 declară zona montană ca fiind „teritoriu de interes național special economic, social și de mediu”.

Inițiatorii mai susțineau că extinderea facilităților fiscale, prevăzute de legea supusă modificării, pentru persoanele juridice care desfășoară activități de turism în zona montană, nu numai că va sprijini dezvoltarea sectorului de servicii în domeniul turismului montan, dar va conduce și la crearea de locuri de muncă. În prezent, această reducere se aplică doar clădirilor și terenurilor de pe litoralul Mării Negre. Legea are un caracter ordinar iar Senatul este primă Cameră sesizată în acest caz.

Dorina Mihăilescu a demisionat din calitatea de membru al Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), a anunţat vicepreşedintele Senatului Cristian Dumitrescu, care a prezentat şi calendarul numirii viitoarei conduceri ASF, în urma adoptării OUG care reduce la 9 numărul membrilor acesteia, informează curierulnational.ro.

„Am luat act de demisia a doi membri din ASF, înclusiv a doamnei Dorina Mihăilescu, care a venit astăzi, în calitate de membru”, a declarat Dumitrescu azi, după şedinţa Birourilor Permanente reunite. În 16 octombrie, Daniel Tudor, vicepreşedinte ASF, a demisionat, invocând motive personale, atribuţiile sale fiiind preluate temporar de prim-vicepreşedintele Daniel Dăianu.

„În conducerea ASF rămân nouă membri. Procedura se ia de la început. Se numesc toţi încă o dată conform cu legislaţia care a fost modificată. Nu au demisionat unii şi rămân ceilalţi. Toţi intră în procedură, încep audieri, trec prin audieri, fac rapoartele şi se prezintă în vot, se supun votului plenului”, a precizat vicepreşedintele Senatului.

Potrivit legislaţiei, iniţal, conducerea ASF avea 11 membri, ulterior Guvernul reducând numărul acestora la 9. Modificarea ordonanţei privind ASF impune reluarea procedurii de numire a membrilor conducerii instituţiei. El a precizat că de azi începe depunerea candidaturilor, urmată de audieri, iar săptămâna viitoare se va decide când va avea loc numirea noilor membri.

Un accident deosebit de grav, soldat cu doi morţi şi şase răniţi, a avut loc azi, în jurului orei 11.00, la Piteşti, informează realitatea.net. Un autorism BMW a pătruns pe contrasens şi s-a izbit de ambulanţă, care transporta pacienţi la dializă.

Consiliul Superior al Magistraturii a decis suspendarea din funcţia de procuror a Angelei Nicolae, procuror şef al Biroului de Relaţii Internaţionale şi Programe altele decât PHARE din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justitie, implicată în dosarul de evaziune fiscală cu prejudiciu de peste 50 de milioane de euro, se arată într-un comunicat de presă al CSM, informează HotNews. Iată comunicatul Consiliului Superior al Magistraturii:

„Comunicat de presa privind suspendarea din functia de procuror a doamnei Angela – Eugenia Nicolae, procuror sef  al Biroului de Relatii Internationale si Programe – altele decat  Phare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

In sedinta din data de 29 octombrie  2013, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a dispus suspendarea din functia de procuror, incepand cu data de 29 octombrie 2013, a doamnei Angela – Eugenia Nicolae, procuror sef  al Biroului  de  Relatii Internationale si Programe – altele decat  Phare din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ca urmare a punerii in miscare a actiunii penale impotriva sa.

Hotararea Sectiei pentru procurori a CSM a fost luata in temeiul dispozitiilor art. 40 lit. j) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicata cu modificarile si completarile ulterioare, si 62 alin. (1) lit. a) si alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, republicata cu modificarile si completarile ulterioare.

Solicitarea de suspendare a fost prezentata Sectiei pentru procurori a CSM  de catre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie – Sectia de Combatere a Infractiunilor Conexe Infractiunilor de Coruptie”.

Prima mare furtună a sezonului în Europa de nord a provocat cel puţin 11 morţi, printre care şi o adolescentă, şi a întrerupt alimentarea cu electricitate a peste 535.000 de case, informează curierulnational.ro. Marea Britanie s-a confruntat ieri cu cea mai puternică furtună din ultimii cinci ani care a provocat moartea a cel puţin patru persoane. Aceste intemperii s-au mai soldat cu un mort în Franţa, trei în Germania, unul în Danemarca şi doi în Olanda. Furtuna „Christian” a părăsit Marea Britanie în timpul zilei îndreptându-se către Olanda, Danemarca şi nordul Germaniei.

În Marea Britanie, o adolescentă în vârstă de 17 ani, surprinsă în somn în casa sa din prefabricate, şi un bărbat în vârstă de aproximativ 50 de ani, blocat în maşina sa, au murit după căderea unui copac. Corpul unui bărbat şi al unei femei au fost apoi descoperite în cursul după-amiezii în dărămâturile a trei case care s-au prăbuşit din cauza unei explozii cauzate de spargerea unei conducte de gaz avariată de furtună. Un băiat în vârstă de 14 ani era dat dispărut în Sussex după ce a fost luat de curenţi duminică după-amiază în timp ce se juca în valuri cu prietenii.

În Olanda, un tânăr în vârstă de 22 de ani a murit luni la spital din cauza rănilor grave la cap, fiind lovit de creanga unui copac în comuna Veenendaal (centru). Bilanţul victimelor în Olanda s-a ridicat astfel la două, o femeie fiind omorâtă anterior în cursul zilei de căderea unui copac la Amsterdam.

În Danemarca, un bărbat a fost ucis de o cărămidă proiectată în momentul prăbuşirii unui imobil la 60 de kilometri nord-vest de Copenhaga.

Guvernul analizează posibilitatea introducerii unei noi taxe pe carburanţi, informează romaniatv.net. Anunţul a fost făcut de premierul Victor Ponta care spune însă că banii încasaţi astfel vor fi folosiţi numai pentru infrastructura rutieră.

„Este o idee mai veche, de când Fenechiu era ministru, de a introduce o anumită taxă pe preţul benzinei şi al motorinei, pentru a alimenta doar fondurile necesare pentru construcţia de infrastructură rutieră, nu ca venituri la bugetul general, ci doar pentru infrastructura. Trebuie să o analizăm. Nu o resping în niciun caz de la început”, a declarat premierul Victor Ponta la România TV.

Relu Fenechiu declara recent că a găsit soluţia prin care România să aibă mai mulţi kilometri de autostradă. Fostul ministru al Transporturilor a identificat şi sursele de finanţare pentru construirea a 4.000 de kilometri de autostradă: mărirea accizei la carburant şi taxarea pe distanţă a traficului greu.

„Am identificat două surse de finanţare, care pot aduce sume uriaşe la buget. Este vorba despre mărirea accizei la carburant cu 10 euro cenţi, ceea ce într-adevăr ar fi destul de greu de suportat pentru români, care s-au săturat de plătit taxe fără să ştie unde ajung banii lor. (…) A doua sursă de finanţare o reprezintă taxarea bazată pe distanţa traficului greu”, a declarat Relu Fenechiu.

În prezent, şoferii plătesc rovinietă Companiei Naţionale de Drumuri şi Autostrăzi pentru finanţarea construcţiei şi reparaţiei drumurilor. Odată cu inaugurarea primei autostrăzi realizate în regim de concesiune, şoferii vor plăti şi taxă pe autostradă.

Curtea Constituțională a României (CCR) va discuta astăzi sesizarea Avocatului Poporului (AP) privind neconstituționalitatea unor dispoziții din Codul insolvenței, informează realitatea.net. Excepția de neconstituționalitate se referă la art. 81, alin. 3 și art. 348 din OUG 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. În sesizare, AP susține că dispozițiile atacate contravin art. 1 alin. (5) și art. 15 alin. (2) din Constituție.

Normele supuse controlului de constituționalitate sunt următoarele: art. 81 alin. (3): „În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidența prevederilor Legii audiovizualului 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, ca urmare a deschiderii procedurii și până la data confirmării planului de reorganizare se suspendă licența audiovizuală, în sensul Legii nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Național al Audiovizualului, în planul de reorganizare vor fi prevăzute condițiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anume serviciu de programe, condiții ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Național al Audiovizualului”; art. 348: ”(1) Prezenta ordonanță de urgență intră în vigoare la data de 25 octombrie 2013. (2) Prezenta ordonanță de urgență se aplică și procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență aflate în derulare la data intrării sale în vigoare, cu excepția dispozițiilor art. 183 — 203, care se aplică doar cererilor introduse după data intrării în vigoare a acesteia”.

Avocatul Poporului arată că OUG 91/2013 include într-un singur act normativ legislația generală (aplicabilă tuturor operatorilor economici), legislația specială (incidență instituțiilor de credit și societăților de asigurare/reasigurare), reglementarea insolvenței grupurilor de societăți, precum și a insolvenței transfrontaliere.

De asemenea, sunt reglementate în noul act normativ modificări ale procedurilor desfășurate în fața judecătorului sindic, aplicabile proceselor aflate pe rolul instanțelor de judecată.

AP subliniază că principiul previzibilității impune ca autoritățile publice să normeze relațiile sociale prin adoptarea de acte normative care să intre în vigoare, în cazuri justificate, după trecerea unei perioade rezonabile de timp, astfel încât să permită oricărei persoane să poată recurge la consultanță de specialitate în vederea adoptării unei atitudini potrivite.

Autorul sesizării mai precizează că dispozițiile care fixează un regim juridic distinct pentru debitorul aflat sub incidența prevederilor Legii audiovizualului pot fi considerate neconstituționale în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât subiecții de drept cu privire la care s-a declanșat procedura de insolvență sub imperiul legii vechi nu au posibilitatea să prevadă că o reglementare ulterioară le va afecta însăși existența acestora ca subiecți de drept privat.

„În unele cazuri, în perioada de observație specifică materiei insolvenței, cuprinsă între deschiderea procedurii și confirmarea planului de reorganizare (care poate dura între 45 de zile și o perioadă nedeterminată obiectiv, în funcție de numărul creditorilor și de acțiunile întreprinse de aceștia), unii debitori sunt împiedicați să-și desfășoare efectiv activitatea. În ceea ce privește neconcordanța dispozițiilor art. 348 din OUG 91/2013 în raport de art. 15 alin. (2) din Legea fundamentală, considerăm că acestea au caracter retroactiv întrucât se aplică și procedurilor aflate în derulare începând cu data intrării în vigoare a acesteia”, se spune în document.

AP arată că normele legale criticate acționează asupra fazei inițiale de constituire a situației juridice, modificând în mod esențial regimul juridic creat prin depunerea cererilor de deschidere a procedurii insolvenței, cu încălcarea principiului tempus regit actum.

Avocatul Poporului apreciază că principiul previziunii legitime se opune unei astfel de interpretări a legii, fiind obligatoriu ca normele tranzitorii din OUG să respecte exigențele impuse de dispozițiile privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, potrivit cărora acestea ”trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc și să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive”.