În sudul Chinei, la 120 km sud-est de oraşul Kunming, reşedinţa provinciei Yunnan, se află Shi Lin (Pădurea de piatră), cea mai mare şi spectaculoasă zonă de acest fel din lume. Pădurea a fost apreciată încă din timpul dinastiei Ming (1368-1644 d. Hr.), când i s-a spus „prima minune a lumii“, relatează tripadvisor.it.
Kunming, capitala provinciei chineze Yunnan, atrage anual mii de turişti, care vin pe aceste meleaguri nu doar datorită climatului plăcut, ci şi pentru că aici, la aproximativ 85 km depărtare, se află o zonă unică în lume, unde, pe o suprafaţă de 26.000 de hectare, mii de stânci înalte străpung pământul pentru a forma ceea ce localnicii numesc Shi Lin, adică Pădurea de piatră.
Pădurea este, de fapt, o regiune carstică, unde apa ploilor, pătrunzând prin fisuri, a erodat roca în forme dintre cele mai ciudate: piloni zvelţi, monoliţi înalţi, stânci colţuroase, canioane înguste etc., formaţiunile stâncoase atingând până la 30 m înălţime, unele ridicându-se singuratice, altele adunându-se în grupuri. Geologic vorbind, formaţiunile bizare au fost modelate în calcar de ploaie şi vânt în urmă cu peste 270 de milioane de ani. Din acest motiv, există şi un număr însemnat de peşteri pline de stalactite, stalagmite, „stâlpi“ şi iazuri cu apă de calitate. Un exemplu este lacul Changhu, care are o lungime de 3 km şi o lăţime ce atinge pe alocuri numai 300 m. Pe fundul său, sunt adăpostite numeroase formaţiuni caracteristice mai degrabă reliefului carstic (stalactite). Tot aici se afla cascada Dadie, alimentată de un afluent al râului Nanpan, care în timpul sezonului ploios atinge un debit de 150 de metri cubi pe secundă. Datorită poziţiei sale, la o altitudine de 1.760 m, dar şi temperaturii medii anuale, care este de circa 15,6 grade Celsius, Pădurea de piatră găzduieşte mult mai multe specii de animale şi plante decât ne-am putea aştepta.
Frumuseţe nemişcată
Cele mai frumoase privelişti asupra ansamblului pădurii le oferă „Pavilionul Leului“, la care se ajunge urcând numeroase trepte stâncoase. De aici, pot fi admirate în voie vârfurile pitoreşti cu nume metaforice: „Pasărea phoenix aranjându-şi penele“, „Rinoceri privind luna“ şi „Piatra Lingzhi“, ultimul fiind asemănător unei ciuperci, despre care se crede că are proprietăţi magice. Cu cât se înaintează în interiorul pădurii, fiecare stâncă sau vârf are o formă unică, minunată: un uriaş leu ţinându-şi mândru capul sus, un bivol, o frumoasă fată admirându-se în oglindă, o pereche de păsări ce îşi trec una alteia hrana, o pereche de îndrăgostiţi nedespărţiţi, un nufăr înflorit, lăstari de bambus etc. De asemenea, unul dintre punctele de atracţie este „Bazinul Vârful Sabiei“, unde apa limpede, cu peşti care alunecă printre reflectările pietrelor, pare o adevărată bijuterie. Bazinul îşi trage numele de la o piatră ascuţită ca o lamă ce răsare spectaculos din apă. Se adaugă o frumoasă pajişte, a cărei culoare verde contrastează cu restul decorului şi pare un loc de poveste.
Legende de piatră
La răsărit de această pajişte se află un fragment de codru de piatră, unde vârfurile formaţiunilor par tinere fete pieptănându-şi părul în bătaia vântului. De altfel, din lumea minunată şi tainică a acestei păduri de piatră s-au născut multe legende. Astfel, unul dintre piscuri poartă numele Ashimei, eroina unei legende a populaţiei locale yi, aceasta întruchipând toate virtuţile: vitejie, gingăşie, cinste, speranţă, bunătate şi chiar forţă. Se spune că de Ashima s-a îndăgostit Azhi, fiul conducătorului satului Shi Lin. Tânăra, însă, i-a respins iubirea, pentru că era îndrăgostită de Ahei, alt băiat din sat. Cei doi pretendenţi la mâna Ashimei au decis să se dueleze, iar învingătorul să rămână cu fata. Azhi a fost înfrânt şi a fost nevoit să o lase pe Ashima să plece cu iubitul ei Ahei. Însă, în timpul călătoriei, Ashima s-a înecat, după ce Azhi şi-a folosit puterile pentru a învolbura apele din regiune. Astfel, Ashima s-a transformat în cea mai cunoscută piatră din această pădure magică. Mai mult, localnicii spun că, dacă o strigi pe nume, Ashima răspunde. Altă legendă despre formarea acestei păduri de piatră îl are în centru pe un tânăr care a încercat să creeze un dig în acest peisaj arid pentru a-şi salva poporul de la secetă totală. Din acest motiv, el a furat un bici magic, care avea puterea de a muta din loc chiar şi munţii unde locuiau zeii. Încercarea sa a reuşit şi astfel a luat naştere această pădure de piatră. Însă, zeii nu au fost deloc mulţumiţi şi, furioşi că au rămas fără „casă“, s-au răzbunat pe băiat, i-au luat biciul fermecat şi l-au folosit pentru a-l pedepsi aspru. Se spune că loviturile de bici se văd şi astăzi pe formaţiunile de piatră.
