Francis Ford Coppola și-a prezentat joi în premieră pelicula autofinanțată „Megalopolis” la Festivalul de Film de la Cannes. A dezvăluit, astfel, un proiect plin de pasiune, extrem de ambițios la care regizorul de 85 de ani se gândește de zeci de ani.
Recenziile au variat de la „o nebunie de proporții gigantice” la „cel mai nebunesc lucru pe care l-am văzut vreodată”.
Niciun debut din acest an nu a fost așteptat cu mai multă curiozitate la Cannes decât „Megalopolis”, în care Coppola a băgat 120 de milioane de dolari din banii săi, după ce și-a vândut o parte din domeniul viticol. Nu spre deosebire de „Apocalypse Now” al lui Coppola de acum 45 de ani, „Megalopolis” a sosit urmărit de zvonuri despre tulburări de producție și îndoieli cu privire la potențialul său atractiv.
O fabulă plasată într-un New York futurist
Ceea ce a dezvăluit Coppola sfidează clasificarea ușoară. Este o fabulă plasată într-un New York futurist despre un arhitect (Adam Driver) care are o viziune grandioasă asupra unei metropole mai armonioase și ale cărui talente considerabile includ abilitatea de a începe și opri timpul.
Deși „Megalopolis” este plasat într-un viitor apropiat, este modelat ca o epopee romană. Personajul șoferului se numește Cesar, iar New York-ul filmului include un Colosseum modern.
Distribuția îl include pe:
- Aubrey Plaza în rolul unui jurnalist TV ambițios numit Wow Platinum,
- Giancarlo Esposito în rolul primarului,
- Laurence Fishburne în rolul șoferului lui Cesar (și naratorul filmului),
- Shia LaBeouf în rolul unui văr neplăcut pe nume Claudio.
Apariția lui Coppola pe covorul roșu de la Cannes
Coppola, purtând o pălărie de paie și ținând un baston, a apărut joi pe covorul de la Cannes, agățându-se adesea de brațul nepoatei sale, Romy Coppola Mars, în timp ce coloana sonoră a filmului „Nașul” rula la difuzoarele festivalului.
După proiecție, publicul de la Cannes l-a ovaționat îndelung pe Coppola și filmul său. În cele din urmă, regizorul a luat microfonul pentru a sublinia sensul final al filmului său. „Suntem o singură familie umană și căreia ar trebui să ne jurăm loialitate”, a spus Coppola mulțimii. El a adăugat că Esperanza este „cel mai frumos cuvânt din limba engleză”, deoarece înseamnă speranță.
Multe recenzii au fost extrem de proaste
Peter Bradshaw pentru The Guardian l-a numit „megaumflat și mega plictisitor”. Tim Grierson pentru Screen Daily a numit pelicula un „dezastru” „obstrucționat de comploturi arbitrare și excesul amorțitor”.
Kevin Maher pentru The Times of London a scris că este „o abominațiúne”. Criticul Jessica Kiang a spus că „Megalopolis” „este o nebunie de proporții atât de grozave, încât este ca și cum ai observa căderea reală a Romei”.
Critici admirative
Dar unii critici au răspuns cu admirație pentru ambiția filmului. Cu drag, Bilge Ebiri de la New York Magazine a spus că filmul „ar putea fi cel mai nebunesc lucru pe care l-am văzut vreodată”. David Ehrlich pentru IndieWire a lăudat o „abordare nelegată din punct de vedere creativ” care „s-ar putea să nu fi dus la un surplus de scene dramatic coerente, dar înconjoară întregul film cu o slăbiciune care face aproape imposibil să priviți în altă parte”.
„Este o lucrare de distanțare a orgoliului, o nebunie gigantică sau un experiment îndrăzneț, o încercare imaginativă de a surprinde realitatea noastră contemporană haotică, atât politică, cât și socială, prin tipul de povestire pe pânză mare, cu concepte înalte, care se mai încearcă rar? ” a scris David Rooney pentru The Hollywood Reporter. „Adevărul este că sunt toate acele lucruri.”
„Megalopolis” este dedicat Eleanor Coppola, soția regizorului care a murit luna trecută, potrivit ca.news.yahoo.com.
Citește și: Muzeul Cărții și Exilului Românesc participă la Noaptea Muzeelor
