O serie de studii ale cercetătorilor americani au demontat prejudecata conform căreia distragerea atenţiei poate avea doar efecte negative. Ba, dimpotrivă, în acest fel, creierul are parte de un pic de relaxare.
Nu divagaţi. Concentraţi-vă. Focalizaţi-vă energia pe câte un obiectiv. De acum înainte, când veţi auzi astfel de recomandări, treceţi-le cu vederea, în interesul dumneavoastră şi al întregului univers. Iar dacă în timpul acestui articol vă veţi opri de multe ori pentru a vă gândi la altceva, este un semn bun: de creativitate şi de sănătate mentală. Invenţiile ştiinţifice, capodoperele artistice, utopiile politice, toate aceste reuşite se datorează capacităţii individului de a fugi de realitate şi de a visa cu ochii deschişi. Cel puţin aşa reiese din studiile a trei echipe de specialişti de dincolo de Ocean. Rezultatele înlătură un secol de prejudecăţi împotriva persoanelor visătoare şi a căror atenţie este uşor de distras. Până acum, „visatul cu ochii deschişi“ era considerat semn de indisciplină mentală, eficienţă scăzută, incapacitate de a finaliza. Sigmund Freud era şi mai sever. În opinia lui, un visător diurn avea o personalitate infantilă sau chiar suferea de nevroză. Fenomenul a fost asociat şi simptomelor de psihoză în manualele de psihiatrie. Toată această grămadă de prejudecăţi dispare însă în faţa celui mai recent studiu ştiinţific. A visa cu ochii deschişi, a divaga, a ne lăsa mintea să zboare de la lucrurile pe care le facem, au funcţii importante şi pozitive. În primul rând, este o tehnică de supravieţuire, menţinând echilibrul mental în situaţii de stres. Cel puţin aşa rezultă dintr-un studiu al oamenilor de ştiinţă de la University of California-Santa Barbara (Ucsb), coordonaţi de Jonathan Schooler şi Jonathan Smallwood. „Atunci când suntem treji, ne petrecem în medie 30 la sută din timp gândindu-ne la altceva, mintea o ia razna şi neglijează ceea ce facem. Procentul poate ajunge la 75 la sută din timp dacă ne aflăm pe o autostradă semigoală sau suntem blocaţi în trafic. Acest lucru este benefic. Fără capacitatea de a ne detaşa de prezent, viaţa ar fi oribilă. Distragerea atenţiei este o eliberare“, spune Smallwood.
Evoluţia speciei
Avantajele visatului cu ochii deschişi au legătură chiar cu evoluţia speciei noastre, potrivit unui studiu realizat de Eric Klinger de la University of Minnesota. În manualul său despre imaginaţia şi simularea mentală, Klinger a explicat că selecţia evolutivă ne-a împins spre o folosire flexibilă a atenţiei.
„În timp ce o persoană este ocupată cu o singură sarcină, această capacitate de a ne gândi la altceva menţine deschisă o gamă amplă de obiective, lăsând intactă posibilitatea de a urmări alte scopuri“, spune cercetătorul. Profesorii ajung astfel să explice de ce elevii lor se lasă distraşi în timpul orelor. Elevul care în timpul orei de curs se concentrează mai mult pe fata aşezată în faţa lui decât pe mesajul transmis de profesor, poate îşi concentrează atenţia asupra unei misiuni vitale: căutarea unei partenere în scopuri reproductive.
În anumite experimente, lecturarea romanului „Război şi pace“ al lui Tolstoi este întreruptă, iar mintea călătoreşte, pentru că cititorul are chef de o ţigară sau pentru că a băut prea mult alcool, iar asta îi slăbeşte concentrarea. Însă faptul că lecturarea unui roman este întreruptă de momente în care mintea e absentă nu este negativ. Participanţii la un experiment în care a fost lecturat un roman de Jane Austin au demonstrat că într-o jumătate de oră există cel puţin trei episoade conştiente în care mintea lor nu se mai concentra asupra lecturii, plus multe altele care au loc inconştient. Kalina Christoff, de la University of British Columbia, afirmă că la comenzile creierului nostru „executiv“, disciplinat şi monotematic, se alternează comenzile unui creier „auxiliar“, mult mai dezinhibat, mai relaxat, mai imprevizibil. Primul are tendinţa să ne determine să ne focalizăm atenţia asupra a ceea facem, în timp ce al doilea este cel mai bun aliat al inventatorilor, al artiştilor şi al spiritelor originale. „Pentru a fi creativi, este foarte important ca mintea să o poată lua razna, să călătorească în voie. Însă este necesar să ne dăm seama când îşi face apariţia acea idee genială şi să ne concentrăm pe ea“, a explicat Jonathan Schooler, de la University of California-Santa Barbara.
„Atunci când suntem treji, ne petrecem în medie 30 la sută din timp gândindu-ne la altceva, mintea o ia razna şi neglijează ceea ce facem. Procentul poate ajunge la 75 la sută din timp dacă ne aflăm pe o autostradă semigoală sau suntem blocaţi în trafic. Acest lucru este benefic. Fără capacitatea de a ne detaşa de prezent, viaţa ar fi oribilă. Distragerea atenţiei este o eliberare“.
