Preşedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu, a declarat că peste 80% din companiile româneşti nu reuşesc să-şi asigure resursele umane necesare desfăşurării activităţii.
„Problema cea mai dificilă este cea a asigurării resurselor umane necesare atât cantitativ, cât şi structural şi calitativ. Peste 80% din companiile din România, după cum arată o investigaţie care s-a încheiat recent, nu reuşesc să-şi asigure resursa umană necesară, nici ca număr şi nici din punct de vedere al calificării şi competenţei. Deci, dacă nu luăm nişte măsuri hotărâte pe acest plan, riscăm ca resursa umană să blocheze trendul ascendent al economiei României“, a declarat Ovidiu Nicolescu.
În opinia acestuia, în ceea ce priveşte deficitul de forţă de muncă, trebuie acţionat pe două planuri. „În primul rând, trebuie să acţionăm pentru introducerea în circuitul economic a resurselor umane nefolosite, deoarece 50% din populaţia României trăieşte în mediul rural şi are un grad de ocupare de 30%. Această populaţie trebuie să fie pregătită, să se creeze nişte sisteme de transport şi de cazare, în aşa fel încât să folosim peste 500.000 de persoane ce provin din mediul rural, care au între 20 şi 50 de ani şi care muncesc numai 30% din timp“, a afirmat Nicolescu.
Acesta a mai spus că, în cazul în care din România nu se poate asigura forţă de muncă, trebuie atrase resurse umane din alte zone. „Nu trebuie atrasă forţă de muncă neapărat din Extremul Orient, pentru că sunt ţări în jurul nostru care au excedent de forţă de muncă. Trebuie să avem o politică raţională de atragere. Acest lucru înseamnă ca aceia pe care îi vom atrage să rămână la noi, nu după ce au făcut un scurt stagiu să meargă înapoi în UE. Am putea atrage forţă de muncă din Moldova, care are o rată ridicată a şomajului, din Ucraina, Serbia, Macedonia, Bosnia-Herţegovina. Aici, ritmul de dezvoltare este mai lent decât în România şi am putea atrage resurse umane“, a susţinut Nicolescu.
Birocraţia, un impediment pentru întreprinzători
„În România, 70% din întreprinzători constată o încetinire a funcţionării administraţiei centrale şi locale, în principal din cauza perioadei preelectorale. Consecinţa o reprezintă faptul că foarte multe firme au dat faliment. De exemplu, anul trecut, peste 30 de firme au dat faliment din cauza faptului că unele instituţii de stat nu şi-au plătit contractele, la fel întâmplându-se şi în cazul unor parteneri privaţi. Birocraţia are nu numai efecte sociale, ci şi culturale şi economice negative profunde“, a afirmat Nicolescu.
BNS: România deţine supremaţia în privinţa muncii la negru
România deţine supremaţia în ceea ce priveşte numărul celor care, în ultimul an, şi-au primit salariul parţial sau total „în plic“, 23% din români declarând că au primit acest tip de remuneraţie, în timp ce media în UE este de 5%, arată un studiu prezentat vineri de liderul BNS, Dumitru Costin.
„În ciuda programului de scădere a cotelor de contribuţii la sistemele de asigurări sociale, precum şi a nivelului de taxare a veniturilor, munca nedeclarată este încă răspândită“, potrivit studiului realizat de BNS, pe baza unui Eurobarometru al CE.
Analiza accentuează şi faptul că percepţia riscului de a fi detectat într-o situaţie de muncă nedeclarată este, în România, una dintre cele mai reduse din Europa – 28%, faţă de media UE de 33%. Motivele pentru care românii aleg un loc de muncă nedeclarat sunt, în general, cele legate de nivelul salarizării (26%), lipsa controlului exercitat de autorităţi (13%), lipsa locurilor de muncă în zona reglementată a pieţei muncii (10%), dar şi nivelul fiscalităţii pe forţa de muncă (10%).
50% din venitul angajaţilor reprezintă bonusuri şi stimulente
„Aproximativ 50% din veniturile salariaţilor din România sunt reprezentate de stimulente, sporuri sau bonificaţii, cu mult peste media europeană de 18-20%, iar salariul de bază este doar 50% din totalul veniturilor. Suntem pe ultimul loc în UE în privinţa educaţiei adulţilor şi în ceea ce priveşte integrarea socială a celor care şi-au pierdut serviciul“, a apreciat Costin.
Reprezentantul sindicatelor consideră că România are un sistem de protecţie „prost“ şi nu este interesată să-i reintegreze în câmpul muncii pe cei care şi-au pierdut slujbele.
„Oamenii care nu au locuri de muncă se împart în două categorii. Pe de o parte, sunt cei asistaţi social, adică se mulţumesc cu puţin, iar a doua categorie sunt cei care vor multe, dar preferă să plece în alte ţări unde să-şi găsească recompensa socială“, a afirmat Costin.
Două milioane de români sunt apţi de muncă, dar nu lucrează
Aproape două milioane de români sunt apţi de muncă, dar nu lucrează în prezent, iar aceşti oameni ar putea susţine programele investiţionale, a declarat vineri ministrul finanţelor, Varujan Vosganian.
„În primele luni din acest an am avut o dinamică a investiţiilor străine de 32%. Am recomandat investitorilor să traverseze Carpaţii, în Moldova şi în alte zone“, a spus Vosganian. La rândul lui, preşedintele BNS, Dumitru Costin, a afirmat că în România există un deficit de forţă de muncă.
În acest context, el a nominalizat locuitorii din zona rurală, care sunt puţin educaţi şi care vor fi greu de „adus la şcoală“. Costin a apreciat că acestor oameni le va fi foarte greu să îşi găsească locuri de muncă.
Cristina CHICOŞ
