Firmele şi practicienii în insolvenţă doresc să fie dat un termen mai mare pentru reorganizarea societăţii intrate în procedură de insolvenţă. De asemenea, se vor discuta separat acte normative care vizează falimentul persoanelor fizice, dar şi incapacitatea de plată a primăriilor.
Săptămâna aceasta au avut loc dezbateri, în Capitală, pe marginea Codului Insolvenţei, ale cărui prevederi iniţiale au fost contestate atât de mediul privat, cât şi de practicienii în insolvenţă. „Cele mai ample discuţii s-au creat în legătură cu durata planului de reorganizare în cazul unei firme care intră în insolvenţă, şi care este de un an. Nu există nici un fel de afacere care să poată să genereze venituri în interval de numai un an, astfel încât să poată fi achitate datoriile istorice ale firmei. Agricultura are un anumit ciclu, construcţiile au o anumită sezonalitate şi alte domenii de activitate, astfel încât intervalul de un an este foarte scurt“, a declarat Carmen Popa, preşedinta Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă – Filiala Dolj, care a participat la dezbaterile din parlament pe tema Codului Insolvenţei. Înainte, o firmă care intra în insolvenţă avea la dispoziţie trei ani pentru a pune în aplicare planul de reorganizare pe care şi-l asuma, dar durata a fost considerată prea mare de către creditori şi alte entităţi.
În prezent, Codul Insolvenţei este dezbătut pe articole, la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor. Codul a trecut de Senat, dar acolo a fost adoptat cu anumite amendamente, ce trebuie discutate în continuare.
Falimentul personal şi falimentul primăriilor
Carmen Popa a precizat că, după discuţiile de la începutul săptămânii s-a ajuns la concluzia că trebuie să continue dezbaterile pentru apariţia Codului Insolvenţei, separat de insolvenţa persoanelor fizice, dar şi separat de modificările legislative necesare insolvenţei primăriilor. „Se pare că sunt multe unităţi administrativ-teritoriale aflate în incapacitate de plată“, a mai precizat preşedinta Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă – Filiala Dolj.
Ministrul justiţiei, Robert Cazanciuc, a declarat că trebuie adoptat Codul Insolvenţei, iar separat să se abordeze problemele legate de falimentul persoanelor fizice. „În privinţa insolvenţei persoanelor fizice, discuţiile trebuie făcute destul de serios, nu în cadrul acestui proiect, în proiecte separate, şi să adoptăm proiectul Codului Insolvenţei aşa cum este el acum, urmând ca discuţiile pe persoane fizice să le facem într-un alt cadru“, a spus ministrul, citat de Mediafax. Ministrul a mai spus că vor fi ample dezbateri în perioada următoare pe tema insolvenţei persoanei fizice.
Referitor la incapacitatea de plată a unor primării, se cunoaşte că fenomenul s-a extins în ultimii ani, iar multe firme care au efectuat lucrări diverse la unităţile administrativ-teritoriale nu pot să-şi recupereze debitele de la primării, din cauză că acestea nu au fonduri. Lipsa fondurilor primăriilor survine şi din faptul că acestea nu au mai primit finanţări de la guvern, pentru lucrările demarate la nivel local, dar aprobate prin diverse acte normative, acte care ar fi trebuit să sprijine alimentările cu apă în mediul rural, lucrările de canalizare contractate de primării şi altele. Un astfel de blocaj financiar conduce atât la insolvenţa unităţilor administrativ-teritoriale, cât şi la insolvenţa firmelor private care au efectuat lucrări pentru respectivele primării, dar nu şi-au primit banii de ani buni.
Actul normativ privind insolvenţa primăriilor – o ordonanţă de urgenţă adoptată anul trecut de guvern – prevede ca în cazul în care restanţele ating 120 de zile şi 50% din buget, conducerea administraţiei locale este obligată să solicite insolvenţa. De asemenea, autorităţile locale care înregistrează restanţe la plată de peste 90 de zile şi dacă respectivele restanţe depăşesc 15% din bugetul general sunt obligate să declare stare de „criză financiară“.
