Licitaţia pentru împrumutul de 20 de milioane de euro pe care vrea să-l ia Primăria Craiova scârţâie încă înainte de deschiderea ofertelor, stabilită pentru 14 septembrie 2009.
Contractarea unui credit de 20 de milioane de euro de către Primăria din Bănie, pentru care craiovenii vor avea de rambursat peste 32,6 milioane de euro în următorii 20 de ani, e luată în zeflemea de funcţionarii de la achiziţii publice. Sau e cu dedicaţie. Angajaţii însărcinaţi cu organizarea licitaţiei şi cu întocmirea actelor au copiat o parte din documentaţia de atribuire de la Primăria Râmnicu Vâlcea, dar au uitat să modifice motivul contractării împrumutului şi autoritatea care va emite hotărârile de consiliu. Astfel, în capitolul „Modelul de contract – Instrucţiuni referitoare la modelul de contract – clauze obligatorii“ regăsim: „CLAUZE OBLIGATORII – sunt acele prevederi contractuale pe care orice contract de achiziţie publică trebuie să le conţină referitor la: obiectul principal al contractului; Din împrumut vor fi finanţate cheltuielile prevăzute în «Ghidul Solicitantului», pentru Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1 – Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli urbani de creştere. În situaţia în care, pe parcursul derulării împrumutului autorizat, se vor produce modificări în lista investiţiilor finanţate din împrumut, prin hotărâre a Consiliului Local al municipiului Râmnicu Vâlcea, adoptată cu respectarea prevederilor legale în vigoare, prestatorul va respecta aceste modificări“. Numai că Primăria Craiova vrea împrumutul pentru ştrandul din Lunca Jiului şi pentru Centrul Multifuncţional din Romaneşti, investiţii care n-au tangenţă cu Programul Operaţional Regional. Iar de implicarea Consiliului Municipal Râmnicu Vâlcea în lista de investiţii a Primăriei Craiova nici nu poate fi vorba. Directorul economic al primăriei, Nicolae Pascu, a spus că, probabil, e vorba de preluarea unei formulări, pe care funcţionarii au uitat să o transpună interesului local. „Am văzut şi eu şi le-am spus să corecteze. Forma de contract publicată este însă corectă“, a afirmat directorul Pascu.
Contul de execuţie, secret
Pe 12 august, o societate bancară interesată de contractul de 20 de milioane de euro solicita autorităţii contractante să pună la dispoziţia posibililor ofertanţi: „contul de execuţie a cheltuielilor bugetului local pentru anii 2006, 2007, 2008 i) după clasificaţie funcţională (detalierea cheltuielilor) şi ii) după clasificaţie economică (grupare pe cheltuieli de personal, bunuri şi servicii, dobânzi etc)“. Datele cerute de operatorul economic interesat nu au fost însă publicate, astfel că acesta revine pe 17 august cu o nouă solicitare, în care face următoarea precizare: „aceste două solicitări se referă la situaţiile financiare statutare aşa cum se regăsesc în Darea de seamă depusă la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Locale pentru fiecare exerciţiu bugetar în parte. Execuţia de casă de la Trezorerie pe care o puneţi la dispoziţie nu oferă acelaşi grad de transparenţă şi detaliere precum formatele menţionate mai sus. Menţionăm, de asemenea, că din lista de execuţii de casă s-a omis cea aferentă anului 2007“. Prin adresa 103.521/20.08.2009, serviciul de achiziţii publice al Primăriei Craiova răspunde că îi va pune operatorului la dispoziţie conturile de execuţie. Acestea nu au fost însă incluse şi în documentaţia de atribuire.
Condiţii discriminatorii
Funcţionarii de la achiziţii mai sunt avertizaţi de un agent economic că rambursarea în monedă naţională a unui credit denominat în euro este de natură a introduce un element discriminatoriu, băncile străine fiind, practic, eliminate. În plus, ar fi vorba şi de un serviciu suplimentar, care nu intră în costul contractului scos la licitaţie. Pe cale de consecinţă, este eliminată şi posibilitatea obţinerii unui credit cu cheltuieli mai mici. Primăria răspunde că îşi menţine punctul de vedere fiindcă respectă „principiul unităţii monetare“, prevăzut în Legea nr. 273 din 2006. Banca nu înghite însă răspunsul şi revine: „Referitor la denominarea împrumutului în EURO, coroborată cu efectuarea de rambursări în LEI, ne menţinem punctul de vedere exprimat în adresa noastră din 12.08.2009, şi anume că grefarea unui produs financiar structurat peste creditul standard nu face obiectul prezentei proceduri de achiziţie publică, este de natură anticoncurenţială şi de natură a influenţa în mod negativ rezultatul procedurii de achiziţie publică. Art. 10 al Legii 273/2006, invocat de dvs. în adresa 101.980/17.08.2009, enunţă un principiu contabil şi nicidecum o restricţie cu privire la operaţiunile valutare. Dovadă în acest sens sunt Deciziile Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale din cadrul Ministerului Finanţelor Publice, prin care se autorizează în mod curent credite denominate în valută, în toate aceste cazuri fiind vorba de credite care se şi rambursează în valută“. Primăria răspunde din nou că rambursarea în lei nu este condiţie discriminatorie, „întrucât această cerinţă a fost stabilită ca urmare a prevederilor legale în vigoare, referitoare la finanţele publice“.
