Oficialii Ministerului Sănătăţii (MS) s-au întâlnit ieri, într-o videoconferinţă, cu reprezentanţii medicilor de familie din toată ţara, pentru a lămuri problema serviciilor care se vor acorda prin intermediul pachetului de bază, la nivelul medicinei de familie, pachet care ar urma să intre în vigoare de la 1 martie. Ministrul Eugen Nicolăescu (foto) a ţinut să precizeze de la bun început că nu trebuie să se facă confuzii între serviciile medicale acordate în pachetul de prevenţie şi restul de servicii pe care medicii de familie trebuie să le acorde potrivit statutului lor. „Prevenția trebuie separată de restul consultațiilor. Consultația preventivă de evaluare a riscului individual nu a existat până acum şi nu trebuie confundată cu vechea consultație de bilanț anual. Este vorba de consultații speciale pentru riscurile și problemele de sănătate cu cel mai mare impact asupra populației, cum sunt riscul de boli cardiovasculare, diabetul de tip II, boala cronică respiratorie obstructivă, depresia și tulburările de creștere și dezvoltare la copil. Am încercat o structurare mai riguroasă a serviciilor, astfel încât pacientul să știe de la bun început la ce anume are dreptul“, a explicat Nicolăescu.
Ministrul sănătăţii a mai precizat că pachetul de bază nu limitează numărul de prezentări pentru problemele de sănătate noi sau pentru agravarea unor probleme mai vechi, la care persoanele asigurate au dreptul. „Ori de câte ori intervine o modificare în starea de sănătate, ori de câte ori o persoană se simte rău sau are o suspiciune cu privire la starea sa de sănătate, are dreptul să se adreseze medicului de familie, indiferent de vârstă, fiind vorba despre consultaţii în afara programului de prevenţie“, a spus Eugen Nicolăescu. Acesta a mai menţionat că o consultație pentru probleme noi de sănătate sau episoade acute de boală nu trebuie confundată cu urgența (stări foarte grave, ameninţătoare de viaţă) pentru care pacientul sună la 112.
„Medicii de familie trebuie să facă medicină, nu secretariat“
În ceea ce priveşte consultațiile cu rol de prevenție, în care se evaluează starea de sănătate și se identifică posibilele riscuri pentru persoanele care nu au o nici o problemă de sănătate, acestea vor avea loc o dată la trei ani – pentru cei cu vârsta sub 40 de ani și o dată pe an – pentru cei peste 40 de ani. În cadrul lor intră atât examinarea propriu-zisă, cât și un set de investigații la frecvența recomandată pentru grupa de vârstă și sexul persoanei consultate, dar şi consiliere privind evitarea sau diminuarea riscului. „Aceste consultații de evaluare nu trebuie confundate cu consultația la medicul de familie, pentru probleme de sănătate nou-apărute. Pentru o problemă nouă de sănătate (durere, stare de rău, febră etc.) care nu reprezintă urgență, orice persoană asigurată se va adresa medicului de familie de câte ori are nevoie. Medicul de familie consultă pacientul (una-trei consultații în funcție de caz) și îi prescrie un tratament, iar la nevoie îl trimite la analize (una-şase analize). Dacă problema de sănătate nu se poate rezolva de către medicul de familie, acesta dirijează pacientul către medicul specialist din ambulator sau către spital, după caz“, a mai precizat ministrul Eugen Nicolăescu.
Demnitarul a ţinut să menţioneze că medicii de familie va trebui să facă medicină, nu secretariat, şi că vor avea această posibilitate. În plus, în funcţie de competenţe, aceştia vor putea efectua şi ecografii, EKG sau servicii de microchirurgie, „pentru a mai opri din avântul oamenilor spre ambulatoriu şi spitale“. Până la sfârşitul lunii, ministrul Nicolăescu urmează să lămurească, tot prin intermediul videoconferinţelor, cum stă treaba cu serviciile medicale acordate în Ambulatoriul de specialitate, în spitale şi Unităţile sau Compartimentele de Primiri Urgenţe, dar şi partea de îngrijiri paliative la domiciliu, paliaţie, transport neasistat şi noutăţile legate de Pachetul minimal de servicii medicale şi Programele Naţionale de Sănătate.
