Opinii privind data la care o obligatie bugetara virata se considera platita

Este cunoscut ca incepind cu 1 ianuarie 2003 a intrat in vigoare Ordonanta Guvernului nr. 61 din 29 august 2002 privind colectarea creantelor bugetare, publicata in Monitorul Oficial nr. 644 din 30 august 2002, care a abrogat Ordonanta Guvernului nr. 11 din 23 ianuarie 1996 privind executarea creantelor bugetare, publicata in Monitorul Oficial nr. 23 din 31 ianuarie 1996, in vigoare in perioada 1 mai 1996 – 31 decembrie 2002.

Prin art. 24 din O.G. nr. 61 / 2002 se prevede:

„Art. 24 (1) In cazul platilor in numerar, obligatia bugetara se considera platita la data inscrisa in documentul de plata eliberat de organele sau persoanele abilitate ale creditorilor bugetari.

(2) In cazul platii efectuate prin decontare bancara sau prin mandat postal, pentru obligatiile bugetare cu termen de plata fix sau stabilit sub forma de interval, obligatia bugetara se considera platita la data creditarii contului bugetar corespunzator.“.

Pentru deplina intelegere a acestor prevederi, Ministerul Finantelor Publice a emis, cu adresa nr. 280.140 / 10.01.2003, o nota catre toate organele fiscale din teritoriu, prin care se precizeaza:

„In conformitate cu prevederile art. 24 din Ordonanta Guvernului nr. 61 / 2002 privind colectarea creantelor bugetare, care a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2003, obligatia bugetara se considera platita:

– in cazul platilor efectuate in numerar la data inscrisa in documentul de plata eliberat de organele sau persoanele abilitate ale creditorilor bugetari;

– in cazul platilor efectuate prin decontare bancara sau prin mandat postale obligatia bugetara se considera platita la data creditarii contului bugetar corespunzator.

Pentru respectarea prevederilor de mai sus, la efectuarea platilor prin decontarea bancara sau mandat postal, debitorii trebuie sa tina cont de perioada de timp afectata circuitului bancar / postal, astfel incit suma datorata sa ajunga in contul bugetar corespunzator inainte sau cel tirziu in perioada termenului de plata.“

In legatura cu aplicarea acestor prevederi legale atit contribuabilii, cit si organele fiscale ridica o problema foarte importanta, la care nimeni nu a putut oferi un raspuns clar, si pe baza de temei legal: care este perioada dintre data depunerii ordinului de plata de catre agentul economic in banca la care are deschis contul (care reprezinta si data la care banii au fost luati din contul contribuabilului) si data creditarii contului bugetar corespunzator (care reprezinta data la care se considera ca banii au ajuns efectiv in bugetul statului si care, conform reglementarilor in discutie, reprezinta data la care contribuabilul si-a achitat efectiv obligatiile bugetare de plata)? Pentru a se intelege cit mai bine problemele, deosebit de importante, care se ridica in legatura cu aplicarea acestor prevederi legale, la care nimeni nu poate oferi o solutie, pe baza de temei legal (intrucit din legislatia existenta nu rezulta modul de rezolvare), sa luam urmatoarele exemple, cu precizarile care se impun.

In sistemul bancar exista doua categorii de plati:

1. „plati de mica valoare“, care reprezinta platile sub 500 de milioane de lei dispuse printr-un singur ordin de plata, pentru o singura operatiune;

2. „plati de mare valoare“, care reprezinta platile peste 500 de milioane lei dispuse printr-un singur ordin de plata, pentru o singura operatiune.

Precizarea se impune intrucit acestea au un regim juridic distinct in sistemul bancar, pe care agentii economici si organele fiscale nu il cunosc, asa dupa cum se va vedea din cele de mai jos.

Exemplul nr. 1.

Sa presupunem ca SC „A“ cu sediul in localitatea „S“, din judetul „D“ are de achitat o obligatie bugetara (impozit pe venit, pe profit, TVA, accize etc.), de 400 milioane lei, pentru luna martie 2003, cu termen de plata pina pe 25 ale lunii urmatoare pentru luna expirata, respectiv pina pe 25 aprilie 2003.

Circuitul documentelor va fi urmatorul:

1. Intocmirea, de catre SC „A“, a ordinului de plata, sa presupunem pe data de vineri 25.04.2003, si depunerea la Banca „B“ din localitatea „S“ (din localitatea in care isi are sediul contribuabilul si in care se afla banca la care isi are deschis contul).

Durata intregului ciclu poate fi influentata cu o zi din aceasta prima faza, in functie de ora depunerii la banca a ordinului de plata, respectiv pina la ora la care banca respectiva transmite documentele de plata la sucursala judeteana a BNR, sau dupa aceasta.

2. Banca „B“ din orasul „S“ va transmite documentele de plata la sucursala BNR a judetului „D“ (de care apartine).

3. Fiind o „plata de mica valoare“, sucursala BNR a judetului „D“ va vira banii in contul general al Directiei de Trezorerie si Contabilitate Publica (DTCP) din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) din judetul respectiv (din judetul „D“, in acest exemplu).

4. Directia de Trezorerie si Contabilitate Publica judeteana vireaza, la rindul sau, suma respectiva in „contul bugetar corespunzator“ din cadrul Trezoreriei din orasul „S“, la care este arondat (teritorial) agentul economic respectiv.

5. Trezoreria orasului „S“ inregistreaza operatiunea de plata a agentului economic in contul bugetar corespunzator; abia dupa aceasta operatiune se considera ca agentul economic si-a achitat obligatiile de plata catre buget. Altfel spus, data la care s-a efectuat aceasta operatiune se considera data achitarii obligatiei bugetare.

Continuind pe baza datelor de mai sus, considerind ca aceasta ultima operatiune a avut loc pe 7 mai 2003, agentul economic va avea de platit dobinzi de intirziere pe o perioada de 11 zile, dintre care sase zile sint zile de sarbatori legale, dupa cum urmeaza:

– simbata, 26 aprilie – zi de sarbatoare legala;

– duminica, 27 si luni, 28 aprilie – Sfintele Pasti – zile de sarbatori legale;

– joi, 1 Mai – zi de sarbatoare legala;

– simbata, 3 si duminica, 4 mai – zile de sarbatori legale.

Total zile de sarbatori legale = 6.

Aici se impune o precizare foarte importanta: cu toate ca atit „contul general“ al Directiei de Trezorerie si Contabilitate Publica, deschis la Directia Generala a Finantelor Publice din judetul „D“, cit si a „contul bugetar corespunzator“, deschis la Administratia Financiara a orasului „S“ (din raza teritoriala a judetului „D“) sint „conturi ale bugetului de stat“, legiuitorul nu considera data platii obligatiei bugetare de catre contribuabil data la care banii acestuia au ajuns in primul cont al bugetului de stat, respectiv in „contul general“, ci data la care banii au fost virati intr-un subcont al contului general, respectiv in „contul bugetar corespunzator“ de la o subunitate din teritoriu a directiei respective.

De retinut si urmatoarele aspecte foarte importante:

1. Dintotdeauna (inclusiv in regimul trecut), data platii unei obligatii bugetare se considera data la care agentul economic a depus ordinul de plata in banca si a fost acceptat la plata intrucit avea disponibil in cont.

2. In conditiile aplicarii reglementarilor in discutie, cu toate ca banii i s-au luat din cont agentului economic in ultima zi a termenului de plata, in acest exemplu, acesta va avea de platit dobinzi (majorari de intirziere) pe o perioada de 11 zile, care pot sa fie de zeci de milioane de lei, in cazul virarii unor sume mai mari.

Cu toate ca agentului economic i s-au luat banii din contul sau in termenul legal de plata, acesta va continua sa plateasca statului „protector“ dobinzi (majorari) de intarziere pentru circuitul (in ge-

neral greoi si birocratic) al documentelor la efectuarea platilor prin decontare bancara, mandat postal si al trezoreriei statului pe o perioada care nu este precizata prin nici o reglementare.

Problema este si mai complicata daca analizam platile dispuse prin mandat postal.

Prin ce reglementari se precizeaza atit durata fiecarei etape, cit si a intregului circuit parcurs intre data de la care contribuabilul a depus ordinul de plata in banca (care reprezinta si data de la care i s-au luat banii din cont) si data la care are loc efectiv „creditarea contului bugetar corespunzator“.

Poate cineva preciza, din cadrul organelor bancare, postale, fiscale, care este durata, atit pe fiecare operatiune in parte, cit si pe total?

Problema se complica si mai mult in cazul in care societatile comerciale au de efectuat plati, in contul unor obligatii bugetare:

1. datorate pentru materia impozabila din alte judete (impozit pe venit, impozite si taxe locale etc.);

2. prin subunitatile lor, din alte localitati (fie din judetul respectiv, fie din alte judete), catre diferite unitati fiscale teritoriale judetene;

3. prin subunitatile lor, din alte localitati (fie din judetul respectiv, fie din alte judete), catre subunitatile unor unitati fiscale judetene, subunitati care se afla in alte localitati, fata de cea din judetul respectiv, in care se afla Directia Generala a Finantelor publice din acel judet.

Deosebit de important este si urmatorul fapt: cu toate ca banii contribuabilului au ajuns in ziua „X“ in „contul general“ al Directiei de Trezorerie si Contabilitate Publica, deschis la Directia Generala a Finantelor Publice judetene, deci efectiv in bugetul statului, contribuabilului nu i se considera ziua respectiva ca data a efectuarii platii; altfel spus, cu toate ca banii au ajuns efectiv in bugetul statului, contribuabilul ramine tot datornic fata de stat, continuind sa plateasca dobinzi de intirziere deoarece intre organele fiscale mai sint de efectuat unele operatiuni.

Exemplul nr. 2.

Consideram aceeasi situatie de la exemplul nr. 1, cu deosebirea ca agentul economic are de efectuat o „plata de mare valoare“, respectiv de peste 500 de milioane de lei.

In aceste conditii, perioada pe care agentul economic este obligat sa plateasca dobinzi de intirziere va creste cu inca doua, trei, patru zile, ca urmare a faptului ca sucursala judetului „D“ a B.N.R. va transmite documentele de plata la BNR (Banca Nationala a Romaniei). BNR verifica daca agentul economic in cauza are banii in cont in ziua respectiva si daca da, acorda avizul de plata. De la BNR documentele si „avizul de plata“ se transmite la sucursala BNR a judetului „D“.

Este usor de inteles ca daca sucursala judeteana BNR transmite documentele catre BNR intr-o zi de vineri, se mai pierd si in acest caz doua sau mai multe zile (in functie si de sarbatorile legale care pot exista dupa ziua de duminica).

Aspectul este valabil pe intregul circuit dintre participantii bancari, postali si fiscali la asemenea operatiuni.

Continuind pe baza datelor de mai sus, considerind ca aceasta ultima operatiune a avut loc pe 12 mai 2003, agentul economic va avea de platit dobinzi de intirziere pe o perioada de 16 zile, dintre care opt sint zile de sarbatori legale, dupa cum urmeaza:

– simbata, 26 aprilie – zi de sarbatoare legala;

– duminica, 27 si luni, 28 aprilie – Sfintele Pasti – zile de sarbatori legale;

– joi, 1 Mai – zi de sarbatoare legala;

– simbata, 3 si duminica, 4 mai – zile de sarbatori legale.

– simbata, 10 si duminica, 11 mai – zile de sarbatori legale.

Total zile de sarbatori legale = 8.

Am subliniat aceste aspecte pentru a se intelege cit mai bine ca asemenea masuri constituie efectiv un factor multiplicator al fenomenului de „haos legislativ“.

Emiterea unor prevederi legale la care nu se ofera clar si la modul imperativ de aplicare, precum in cazul de fata, genereaza noi si noi nemultumiri din partea contribuabililor si chiar a organelor fiscale, in special a celor de control, urmarire si executare silita, contestatii, juridic etc. care efectiv sint puse in situatia de a nu putea stabili modul corect de rezolvare in aplicarea unor asemenea prevederi legale.

Revin si repet: in prezent, nimeni nu le poate preciza contribuabililor, la spetele aparute in practica, atit pe fiecare circuit, cit si pe total (intrucit totalul trebuie sa rezulte din insumarea elementelor componente), care este „perioada de timp afectata circuitului bancar / postal, astfel incit suma datorata sa ajunga in contul bugetar corespunzator inainte sau cel tirziu in termenul de plata“.

Asa dupa cum am mai aratat, problema este si mai complicata daca analizam platile dispuse prin mandat postal.

Asemenea prevederi legale genereaza numeroase si grave consecinte in intreaga societate, precum:

1. Contravine preocuparilor constante (dispuse prin numeroase reglementari) de reducere la maximum posibil a platilor cu numerar. Ori, in conditiile unor asemenea prevederi legale, agentii economici sint determinati ca la ultimul termen de plata (respectiv 25 ale fiecarei luni) al principalelor obligatii bugetare, precum impozit pe salarii, TVA, accize, impozit pe profit etc. sa-si incarce in masini sacii cu bani si sa mearga la trezoreriile finantelor publice pentru a-si plati darile catre statul sau protector. Este usor de inteles care va fi situatia la trezoreriile organelor fiscale in conditiile aplicarii unor asemenea prevederi legale.

2. Cresterea substantiala si irationala a formularisticii, volumului de munca si a operatiunilor de la agentii economici, organelor bancare, postale si fiscale. De exemplu, un agent economic care are de platit doua miliarde de lei la bugetul statului, in loc sa intocmeasca un singur ordin de plata pentru aceasta suma, va emite cinci asemenea documente, fiecare cu o suma sub 500 de milioane de lei. Aceasta pentru a nu se incadra la „plati de mare valoare“, ceea ce ar mari circuitul si ar spori cu citeva zile perioada pe care trebuie sa plateasca dobinzi de intirziere.

Avind in vedere fie si numai cele mentionate mai sus se impune sa se renunte la asemenea „aventuri legislative“, care genereaza, pe ansamblu, cheltuieli mai mari decit sporul de venituri obtinut din aplicarea acestora, si sa se revina la prevederile anterioare, care se aplica cu succes de cind exista sistemul fiscal.