Clinica de Obstetrică și Ginecologie II din cadrul Spitalului Județean de Urgență (SJU) Craiova este locul unde zilnic se nasc copii. Misiunea medicilor care lucrează aici este aceea de a ajuta ca fiecare copil să se nască sănătos și pentru acest lucru se folosesc de toată priceperea și de cunoştinţele lor. Le lipsește însă aparatura. Instrumentarul cu care intră în operație este mult prea învechit, nașterile premature sunt tot mai multe, iar Secția de reanimare nou-născuți mult prea aglomerată.
Scâncetul de copil, zâmbetul părinților și fericirea că încă un bebeluș s-a născut sănătos este imaginea cu care zilnic se „hrănesc“ medicii de la Clinica de Obstetrică și Ginecologie II de la SJU Craiova. Anul trecut, aici s-au născut aproape 1.300 de copii. În clinica din Craiova ajung cazurile cele mai grave din regiune, iar medicii curanți și cei din gardă trebuie să fie pregătiți tot timpul. Prof.dr. Sabina Berceanu conduce clinica de aproximativ doi ani, dar de mult mai mulți ani lucrează ca medic aici, încât problemele Secţiei nu au luat-o niciodată prin surprindere.
În clinică sunt multe gravide care au sarcini cu risc obstetrical crescut. O mare parte dintre acestea sunt trimise prin Urgență de la unitățile medicale din regiune, unde aceste cazuri nu pot fi explorate și rezolvate. Problema cea mai mare este că nașterile premature sunt în continuă creștere. Cu toate performanțele științei și toate cercetările, nu s-au găsit soluții de scădere a numărului acestor cazuri. „Nașterile premature, din contră, sunt în creștere. Vârsta mai înaintată la care femeile își permit să facă un copil este una dintre explicații. Dorința de a pune mai întâi ordine în profesie și în realizarea unui standard bun de viață a făcut ca venirea pe lume a unui copil să rămână pe ultimul loc“, explică prof.dr. Sabina Berceanu.
Secția de reanimare nou-născuți, aglomerată
Fertilizarea in vitro, soluția la care apelează tot mai multe cupluri care nu pot avea un copil pe cale naturală, a dus la înmulțirea sarcinilor multiple. În zona noastră sunt multe cazuri de gemeni și tripleți. Și aceste cazuri sunt predispuse la naștere prematură. De multe ori, însă, capacitatea de găzduire a copiilor născuți prematur în secția de nou-născuți este depășită. „Există o nouă categorie de gravide care, pe lângă vârsta înaintată la care fac copii, aduc pe lume gemeni sau tripleți prematur. Din acest punct de vedere, patologia este încărcată și dificilă, astfel că am avea nevoie de mai multe locuri în Secția de reanimare nou-născuți. Un prematur de 600, de 900 de grame, de 1,400 kg nu poate fi găzduit o perioadă destul de lungă de timp decât în această secție. Ni se întâmplă de foarte multe ori ca aceste cazuri să fie aglomerate“, spune șefa Clinicii de Obstetrică și Ginecologie II a SJU.
Din cauza aglomerării mai apar și probleme de igienizare, pentru că prematurii nu pot fi mutați ușor. „Inevitabil, există și un deficit de igienizare riguroasă. Adeseori, trebuie să împrumutăm saloane de la alte clinici și pentru că numărul mamelor internate este mare. Facem acest lucru ca să putem să găzduim o lehuză într-un pat, cum este normal, și nu două în același pat“, precizează prof. dr. Sabina Berceanu.
Este nevoie de asistente și infirmiere
Medicii din clinică nu sunt foarte mulți, dar reușesc să facă față volumului de muncă cu ajutorul tinerilor specialiști care au făcut rezidențiatul în această secție. Aceștia își desfășoară activitatea în ambulator, dar vin să facă gărzi și pe clinică. În schimb, de asistente și infirmiere mai este mare nevoie. „Aici avem un deficit foarte mare. Pentru ca igiena să fie riguroasă și saloanele să fie mereu curate este nevoie de infirmiere. Într-o astfel de clinică este vorba de femei care pot în orice moment să piardă sânge și este nevoie permanent de schimbarea lenjeriei și de ajutor pentru a se deplasa. Infirmierele trebuie să facă asta. Tot infirmierele servesc masa după ce au făcut curat în secție“, specifică șefa clinicii.
„Este nevoie de cel puțin un ecograf performant“
Aparatura fără de care alți medici din Europa nici nu concep să intre în clinici, aici lipsește. Specialiștii noștri au învățat însă să se descurce cu ce au. Pentru a avea rezultate, mai ales în obstetrică este nevoie de aparatură performantă. În clinică este nevoie de cel puțin un ecograf performant. Acum există unul primit de mult timp de la Ministerul Sănătății (MS), dar care abia mai rezistă. „Din acest punct de vedere stăm foarte rău. Este nevoie de cel puțin un ecograf performant, astfel încât medicii să răspundă cu profesionalism necesităților actuale. Examinarea ecografică riguroasă și de mare performanță nu se poate face decât cu un ecograf care în lume există de mult, chiar și în România, dar nu și la noi în clinică. Medicina modernă antrenează o serie de cazuri de malpraxis care apar nu neapărat din nepriceperea medicilor, ci din imperfecțiunea aparaturii, care este depășită de timp. În clinică avem un singur ecograf primit de la MS, dar este total depășit și insuficient. În plus, o componentă importantă a acestui aparat – ecosonda endovaginală, care este de foarte multe ori indispensabilă pentru a diagnostica o sarcină extrauterină – nu există pentru că s-a defectat. Asta din cauză că a fost mult prea solicitată, iar de alta nouă nici nu poate fi vorba, cel puțin până acum“, a declarat prof.dr. Sabina Berceanu.
Trusele de intervenții chirurgicale, învechite
Lista aparaturii care este esențială în diagnosticarea corectă este mult prea lungă pentru un sistem subfinanțat. Medicii încearcă însă să transforme imposibilul în posibil și cu mare responsabilitate intră în sala de operație cu truse de intervenții chirurgicale mult prea vechi. „Am avea nevoie și de tocograf pentru monitorizare bătăilor cordului fetal. Trusele de intervenții chirurgicale cu care lucrăm, dacă ar avea ștanțat anul de fabricație, ar fi mai bine să nu-l știm. Cu toate acestea, echipele de medici chirurgi rezolvă în continuare cazurile de mare complexitate cu un intrumentar vechi. Facem lucruri mărețe cu o dotare minimă, cu priceperea și responsabilitate medicilor“, povestește șefa clinicii.
În clinică se lucrează de ceva timp la igienizare. Saloanele în care sunt internate femeile sunt curate în acest moment, iar în altele încă se lucrează. „Din acest punct de vedere nu stăm chiar rău. Spitalul ne-a alocat cum a putut fonduri pentru modernizare și igienizare. Pe de altă parte, și medicii din clinică au participat cu resurse, fie prin cunoștințe, fie prin contribuție directă. Așa s-au igienizat părți bune din saloane și chiar s-au montat gemuri de termopan“, adaugă dr. Berceanu.
„Dacă aș putea, aș face în așa fel încât pacientul să se simtă în siguranță“
Prof.dr. Sabina Berceanu, mâna de fier a acestei clinicii, lucrează în sistem de mai bine de 30 de ani. A scris peste 25 de cărți și a publicat mai mult de 200 de articole științifice. Cunoaște hibele sistemului, dar și performanțele celor care îl țin în picioare. Susține că, dacă ar avea putere, ar schimba sistemul de asigurări de sănătate din România. „Există situații deficitare economic pe bugetul spiatalului și apar situații în care pentru o pacientă ne trebuie anumite medicamente, anumite produse care poate nu sunt achiziționate de către farmacia spitalului. Dacă aș putea, aș face în așa fel încât pacientul să se simtă în siguranță și ocrotit în totalitate atunci când vine într-un mediu spitalicesc. Să nu se gândească să facă eforturi uneori supraomenești să meargă într-un mediu privat, mă refer la maternități, numai pentru că acolo beneficiază de drepturi contra unei contribuții, dar și în spitalul public contribuie prin asigurare“, conchide, prof.dr. Sabina Berceanu.
