Un grup de cercetători creativi a realizat desene spectaculoase cu ajutorul culturilor de bacterii, arătând întregii lumi că micile vietăţi sunt într-adevăr periculoase, dar pot contribui la fel de bine la crearea frumosului.
Portofoliul chimiştilor include desene realizate pe teme diverse, cel mai des fiind întâlnite simboluri medicale şi secvenţe de ADN, dar pentru cei cu suflet de artist, oamenii de ştiinţă au pictat şi desene abstracte, animale şi flori. Cercetătorii au folosit culturi de bacterii E.Coli pentru a realiza o reprezentare a păsării preistorice Archaeopteryx şi un desen în miniatură al vasului HMS Beagle, nava la bordul căreia a călătorit Charles Darwin în cea mai cunoscută dintre călătoriile sale.
Folosind diverse tipuri de bacterii şi ciuperci, oamenii de ştiinţă au învăţat cum să combine forme şi culori pentru a obţine desene vii atât de complicate. Cu ajutorul unei pensule subţiri înmuiate în culturile de bacterii, chimiştii pictează pe „pânze“ şi ele neobişnuite – vase Petri de laborator de doar câţiva centimetri. Desenele realizate din culturile de bacterii sunt lăsate să se dezvolte într-un incubator, iar creşterea lor generează ciudatele opere de artă.
Reprezentanţii „artei bacteriene“
Aşa-numita „artă bacteriană“ este invenţia prof. dr. T. Ryan Gregory, din cadrul Universităţii canadiene Guleph. Acesta a început să creeze artă bacteriană pentru o expoziţie inspirată din evoluţie şi biodiversitate, însă foarte curând a descoperit că nu era singurul care folosea microbii şi bacteriile pentru a crea desene artistice. De exemplu, microbiologul Niall Hamilton a realizat un desen ce întruchipa un şir de elefanţi. Pentru corpul animalelor a folosit culturi prelevate dintr-o specie de ciupercă roz numită Aureobasidium pullulans, iar pentru ochi şi alte detalii a folosit culturi de ciuperci mai închise la culoare, prelevate de la Rhodotorula sp. Ciupercile au fost cultivate împreună în acelaşi vas, iar la finalul procesului de dezvoltare au dat naştere unei adevărate opere de artă. „Un astfel de desen necesită foarte mult efort şi multă atenţie. Este păcat că picturile de acest gen nu durează mai mult de câteva zile“, a explicat T. Ryan Gregory.
Printre reprezentanţii acestui tip de artă se numără şi specialista în genetică Hunter Cole, care a realizat reprezentări extraordinare ale moleculelor de ADN folosind bacterii bioluminiscente. Cole creează „desene vii“, pe care le realizează cu mai multe culturi de bacterii care produc lumină: fotografiază aceste culturi de-a lungul unei perioade de două săptămâni, timp în care contururile desenelor se modifică pentru că bacteriile nu mai strălucesc şi mor.
Primele exemple atestate de „artă bacteriană“ datează de acum 100 de ani şi au fost atribuite biologului şi farmacologului scoţian Sir Alexander Fleming, în dreptul numelui căruia istoria a consemnat „biologul care a descoperit penicilina“. Fleming, care recent a fost inclus în galeria celor mai importanţi oameni ai secolului XX, a folosit bacterii colorate cu vopsea pentru a crea desene în cadrul experimentelor sale. În prezent, cercetătorii-artişti îi urmează exemplul şi desenează folosind aceeaşi tehnică de bază, dar cu mici îmbunătăţiri care le permit, printre altele, să utilizeze bacterii fosforescente pe post de materie primă.
Avertisment
Întrucât cele mai multe dintre bacterii pot provoca boli grave, nu este recomandat nimănui să încerce să creeze „artă microbiană“ acasă. „Există foarte mulţi microbi potenţial patogeni, aşa că astfel de experimente se desfăşoară strict în medii controlate, în laboratoare speciale, unde există posibilitatea ca respectiva operă de artă să fie distrusă după ce este realizată şi imortalizată“, a explicat microbiologul Niall Hamilton.
