Mai mulţi reprezentanţi ai Academiei de Medicină din Franţa au participat, joi, la Palatul Parlamentului, împreună cu membri ai Academiei de Ştiinţe Medicale din România, la o şedinţă comună cu tema „Rolul academiilor în Europa”. Conform Mediafax, academicienii francezi au prezentat omologilor români modelul după care colaborează cu autorităţile în politicile de sănătate, susţinând că sunt consultaţi chiar şi în legătură cu probleme ca utilizarea telefonului mobil.
Profesorul Bernard Launois, preşedintele comisiei internaţionale a Academiei de Medicină din Franţa, a declarat că această instituţie este un partener al Ministerului Sănătăţii şi al Parlamentului în elaborarea politicilor de sănătate publică. „Academia Naţională Franceză este partener al Ministerului Sănătăţii din Franţa şi al Parlamentului şi contribuie la realizarea politicilor de sănătate. În Academia Naţională de Medicină din Franţa sunt voci recunoscute care participă efectiv la elaborarea strategiilor”, a spus Launois, potrivit Mediafax. Acesta a vorbit şi despre colaborarea dintre România şi Franţa, atât în ceea ce priveşte studenţii francezi care vin să înveţe în România, cât şi „excelenţii medici români care activează în spitalele din Franţa”.
„Răspundem la solicitarea Guvernului în legătură cu orice problemă de sănătate”
La rândul lui, profesorul Raymond Ardaillou, secretar permanent al Academiei de Medicină din Franţa, a explicat rolul pe care îl are acest for în dialogul cu autorităţile. „Încă din 1920, când a fost înfiinţată Academia Naţională de Medicină din Franţa, s-a stabilit că politicile de sănătate aparţin Guvernului, iar acesta a hotărât că trebuie să aibă experţi. În acel moment erau două probleme grave de sănătate, respectiv epidemie de holeră şi de variolă. Atunci Guvernul a însărcinat Academia de Medicină să se ocupe de aceste probleme. De atunci răspundem la solicitarea Guvernului şi a Parlamentului în legătură cu orice problemă de sănătate, conform tradiţiei din 1920”, a precizat Ardaillou. El a mai spus că, recent, Academia de Medicină a fost solicitată în legătură cu anticoncepţionalele din generaţia a treia, în urma utilizării cărora s-au constatat tromboze.
O altă probemă a fost cea legată de posibilele efecte nocive al utilizării telefonului mobil. „Nu există nici o dovadă ştiinţifică în legătură cu efectele nocive ale telefoniei mobile”, a spus Ardaillou.
Constantin Bălăceanu-Stolnici: „Vocea Academiei române este mai puţin auzită”
Preşedintele Academiei de Ştiinţe Medicale din România, profesorul craiovean Irinel Popescu, a ţinut să precizeze că şi această instituţie a reprezentat la început un partener al autorităţilor în elaborarea strategiilor de sănătate. „Vrem să transmitem Guvernului şi Parlamentului că avem disponibilitatea de a colabora, după modelul surorii mai mari Franţa. O dovadă a deschiderii autorităţilor către implicarea Academiei române în elaborarea strategiilor este chiar includerea acesteia în organigrama Ministerului Sănătăţii”, a spus prof. univ. dr. Irinel Popescu, potrivit Mediafax.
În schimb, academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici a criticat autorităţile române pentru faptul că vocea Academiei de Ştiinţe Medicale nu mai este ascultată. „Acum Academia este întrebată, lăsată să vorbească, dar atât. Trebuie să existe o colaborare reală în elaborarea politicilor medicale, mai ales că în academie sunt elitele medicale româneşti. Acum, societatea civilă este reprezentantă de organizaţii neguvernamentale, de aceea vocea academiei este mai puţin auzită”, a spus Bălăceanu-Stolnici.
