Iubirea e un sentiment inaltator atâta timp cât prin ea intelegem implinire, iar placerea de a fi impreuna „transforma aurul in verighete“. Daca la inceput orice relatie este frumoasa, partenerii incercând sa se descopere reciproc, din pacate, de multe ori, dupa o perioada, apare si reversul medaliei: indiferenta, care treptat duce la destramarea cuplului.
Atractia sta la baza relatiei si fiecare dintre cei doi parteneri vede in celalalt solutia pentru fericirea la care viseaza. Sentimentul de atractie coloreaza perspectiva celor doi indragostiti, iar atributele pe care le gaseste fiecare in celalalt sunt amplificate. Ele constituie fundamentul pe care fiecare proiecteaza apoi propriile dorinte. E greu sa fii lucid(a) când avem atâta nevoie de trandete, de a oferi iubire si de a fi iubiti, de a simti caldura unui camin, a unei familii.
Esential e sa intelegem ca o anumita parte a imaginii noastre despre celalalt este uneori o proiectie a propriilor noastre dorinte, o ajustare a personalitatii cu anumite calitati pentru a corespunde cu modelul perfect din mintea noastra al partenerului ideal. Dupa ce gasim acea persoana care sa corespunda cât de cât acestor cerinte, dezvoltam un comportament de indragostit sau indragostita. Fiecare dintre cei doi il copleseste pe celalalt cu gesturi care sa exprime cât mai bine iubirea ce i-o poarta. Aceasta perioada frumoasa de inceput, mai devreme sau mai târziu, incepe sa paleasca si, pe nesimtite, povestea de iubire, curata, minunata, se transforma in suferinta, indiferenta, furie. Cupluri formate din pasiune ajung sa se destrame daca le lipseste intelepciunea de a se cunoaste, de a comunica, de a incerca sa inteleaga si sa ingrijeasca relatia de iubire.
De la „strategii“ de cucerire, la indiferenta
Daca la inceput, barbatul dezvolta o intreaga strategie pentru a cuceri femeia pe care o iubeste, creeaza situatii, organizeaza petreceri, doar pentru a fi in aceeasi camera cu iubita lui… pentru un dans, peste câtva timp, il vom gasi organizând „evadari“ din camera unde este sotia lui, „deplasari in interes de serviciu“ si cautând week-end-uri cu „situatii de terminat“ in companii mult mai placute.
Daca la inceput sotia ii daruieste sonerii de telefon cu melodia lor preferata si isi viziteaza soacra facând „fripturica asa cum ii place lui“, organizând petreceri-surpriza de ziua lui, aceeasi iubita o regasesti peste un timp, tot cu telefonul lui in mâna, de data asta verificându-i mesajele, pedepsindu-l cu iaurt si alte diete – oricum mâncase suficienta carne si vegetarienii sunt cool! Cât priveste „petrecerile-surpriza“ si efectele magice asupra vietii lor sexuale, se trece la o noua etapa si fiecare… pe cont propriu. Viata e o lupta doar! Mai sunt insa si unele „activitati“ comune, televizorul si grijile financiare, problemele casei si ale copiilor. Când ramâne doar atât in cadrul relatiei de cuplu, apare nesiguranta, fiecare il acuza pe celalalt si se simte nedreptatit, neimplinit, dezamagit, iar pretentiile cresc. Relatia de cuplu se transforma in una comerciala, fiecare da, cu precautie, chiar mai putin decât primeste.
O pacienta povestea, despre aceasta deteriorare a relatiei de cuplu si a comunicarii, amintindu-si ziua in care sotul ei organizase o iesire la o bere impreuna cu câtiva colegi si prieteni comuni, pentru a-si sarbatori promovarea pe un post nou. In loc sa fie bucuroasa, atunci se simtise trista si desconsiderata, se intreba chiar daca mai face parte din viata lui. Asta pentru ca sotul o sunase, când ei deja ajunsesera la restaurant, sa-i spuna sa vina si ea, ca si când nu era important daca ea era sau nu acolo. Pentru ca nu auzise telefonul, a vazut apelul lui dupa doua ore. L-a sunat si atunci a aflat ca „ei deja terminasera de mâncat, mai stateau o jumatate de ora, poate o ora“, si, daca ea voia sa mai ajunga, ei mai erau acolo. Dezamagita, s-a dus totusi, gândindu-se ca e un moment important in viata sotului ei si, chiar daca el nu aprecia, promovarea lui se datora in parte si ei, ea suplinind lipsa lui de acasa, dorind din iubire sa-i fie alaturi „si la bine“, nu numai „la rau“. Ajunsa acolo, si-a luat singura un scaun, a asteptat 15 minute, nimeni nu a intrebat-o daca vrea sa bea sau sa manânce ceva. Apoi a luat o felie de pizza, ramasa de la unul dintre colegi. Si ea venea de la serviciu si privea, cu sufletul plângând, cum in timpul acela sotul ei spunea glume si, atent si manierat, umplea paharele colegelor lui. Odata fusese manierat si atent si cu ea, acum ea nu avea nici macar pahar…
Suferinta te face sa iti depasesti limitele
Ajunsa la psihoterapie, dorind sa-si salveze relatia de cuplu, acum invata un lucru esential: suferinta nu-i doar distructiva, are o parte buna: atunci când te indeamna la actiune, te face sa iti depasesti durerea si limitele. Iti angreneaza forta si dorinta de a trai mai bine. Psihoterapia invata cuplul sa isi ancoreze sentimentele in cotidian. A actualiza imaginea fiecaruia despre ceea ce inseamna cuplul, a adapta trairile la prezent, la nevoile si la necesitatile etapei pe care o parcurgem si o traim „aici si acum“ reprezinta ingredientul secret cu care se poate reinventa o relatie de cuplu. Atunci când incepem o relatie de iubire, nevoile noastre, aspiratiile sunt altele decât cele de azi. Imaginea pe care o avem despre celalalt, chiar despre noi insine, este cu totul alta. Pentru ca relatia de cuplu sa fie functionala, ea trebuie adusa in prezent, imbunatatita si adaptata la nevoile si credintele actuale ale fiecarui partener.
Efectele acestei strategii de adaptare a relatiei de cuplu la cadrul pe care il impune prezentul, la personalitatile din acest moment pe care fiecare partener le-a dezvoltat pot fi sansa de resuscitare a oricarei relatii de cuplu care se stinge sau a intrat intr-o asa-zisa „faza de platou“. Exista un lucru pe care ar trebui sa-l stie fiecare partener: e mult mai usor sa folosesti ceea ce stii deja intr-o relatie, greselile si ce anume nu a mers le poti transforma in experiente din care poti invata cum anume sa nu mai ajungi la suferinta, cum sa nu retraiesti durerea si mâine. Apoi se elimina cauzele si fiecare capata sansa unui nou inceput. Mai bun, mai matur, mai armonios.
Material realizat in colaborare cu Gina Chiriac, psihoterapeut la Centrul de Sanatate „Sfântul Grigorie Decapolitul“ din Craiova, situat in incinta Liceului de Chimie, tel.: 0744.545.352
