Satenii din Zarnesti, comuna Lapusata, judetul Vilcea, traiesc de doua zile clipe cosmar. In citeva minute, satul a fost rupt in doua. Pamintul s-a despicat si a inghitit drumul cu stilpii de curent. Doar o minune dumnezeiasca a facut ca pe fundul prapastiei sa nu ajunga si sase familii impreuna cu locuintele lor. Casele au ramas suspendate deasupra haului. Desi pericolul inca nu a trecut si este posibil ca prabusirea sa continue, localnicii nu vor sa isi paraseasca gospodariile. Zona este inchisa si pazita de jandarmi gata sa intervina pentru o evacuare in forta, daca va fi nevoie.
Din cauza unei prabusiri de teren, locuitorii satului Zarnesti din comuna vilceana Lapusata traiesc de doua zile clipe de cosmar. Pe o distanta de peste 300 de metri, drumul principal s-a scufundat impreuna cu stilpii de joasa tensiune si gardurile oamenilor. Putin a lipsit ca pe fundul prapastiei sa nu ajunga si casele a sase familii. „Bucata de pamint s-a rupt aproape de temelia casei. De la usa casei mele si pina la gura prapastiei mai sint vreo zece metri“, a povestit plingind Ioana Mazilu.
In urma prabusirii de teren, satul Zarnesti s-a rupt in doua si peste 60 de gospodarii au ramas izolate. Fenomenul de prabusire lenta a inceput de peste o luna, cind de-a lungul drumului care strabatea satul Zarnesti a aparut o crapatura „asa, ca o lama de cutit“, insa nimeni nu i-a acordat importanta. „Acum vreo saptamina, pe marginea drumului a inceput sa se crape pamintul din loc in loc, pe o distanta de citeva sute de metri. Diferenta de nivel nu era cine stie ce, asa cam de un lat de palma sau poate chiar mai mult. N-am dat importanta. Atita vreme cit puteam sa trec cu tractorul nu mi-am facut nici o grija“, a spus Nicolae Bulacu, de 67 de ani.
Fenomenul s-a accentuat in zorii zilei de simbata, in jurul orei 6.00, cind prabusirea de teren a atins punctul maxim. Intr-o tacere desavirsita s-a produs o crapatura de peste 450-500 de metri, avind o adincime de peste 20 de metri. „Ruptura de teren nu este doar cit se vede in drum, ci continua mult prin padure. Nu s-a simtit nimic. Am auzit doar copacii cum trozneau. Nu am bagat in seama, pentru ca am un tei batrin in curte si am crezut ca s-a rupt. Cind s-a luminat de ziua si am iesit sa dau de mincare animalelor, am vazut ca nu mai era gardul. Am facut citiva pasi si, cind am vazut ce hau se casca sub picioarele mele, abia m-am tinut sa nu cad. Asa ceva nu am vazut de cind mama m-a facut“, a spus facindu-si cruce Ilie Taramoiu.
Casa Anei Rotaru, de 90 de ani, este la mai putin de trei-patru pasi de marginea prapastiei. Jandarmii au scos toate lucrurile din casa, au dat drumul animalelor in curte, insa pe batrina nu au reusit sa o convinga sa isi paraseasca locuinta. „Nu vrea sa plece. A mai pierdut o casa intr-un incendiu, in urma cu citiva ani, si acum trebuie sa o paraseasca si pe asta. Pur si simplu nu mai vrea sa plece din casa, zice ca doar moarta mai pleaca. I-am dat un calmant ca sa nu constientizeze ceea ce se intimpla“, a spus Mioara, fiica batrinei.
Satenii nu vor sa isi abandonze casele
Comitetul Judetean pentru Situatii de Urgenta Vilcea a dispus evacuarea zonei. Cele sase familii aflate in pericol au semnat ca sint de acord cu evacuarea, insa, deocamdata, nu vor sa isi paraseasca locuintele.
„Daca tot s-a linistit pamintul, macar sa mai salvam ce se mai poate salva din curte sau din casa. Stau de 40 de ani aici, da’ asa ceva n-am vazut. Unde sa ma duc eu acum om batrin? Cine ma primeste pe mine iarna?“, se intreaba Ilie Taramoiu, de 67 de ani.
Satenii are se afla la o distanta mai mare de 100 de metri de prapastie se roaga ca fenomenul de prabusire sa nu se extinda, pentru ca nu au unde sa se mute in prag de iarna. „Stim ca este riscant sa raminem in casa, dar unde sa ne ducem cu copil, cu catel, cu purcel? Macar pina la primavara sa ne lase sa stam aici si atunci vedem noi in ce parte o vom lua“, a spus Gheorghe Badarica, de 41 de ani.
Prabusirea de teren i-a distrus Mariei Zarnescu, de 68 de ani, aproape toata suprafata de padure pe care o avea in proprietate, iar casa ei este la un pas de a se prabusi. Cu toate acestea, femeia nu vrea sa isi abandoneze gospodaria. „Eu din casa si din strinsura mea nu plec. Am o pensie de 800.000 de lei. Unde ma duc eu cu banii astia, la copilul meu sa ma tina el la bloc? Nu plec decit cu picioarele inainte de aici“, a spus plingind batrina.
Reprezentantii CJSU impreuna cu jandarmii au inchis zona si deocamdata s-au luat masurile de urgenta pentru adapostirea celor afectati.
„Fiecare se duce pe la rude sau pe la vecini pina cind fenomenul se va stabiliza. Este prematur sa vorbim despre evaluarea pagubelor materiale. Important este ca nu au fost pierderi de vieti omenesti. Abia dupa ce ne vom asigura ca prabusirea s-a incheiat, vom incepe sa inventariem pagubele materiale si sa facem un raport. Prin hotarire de guvern, se vor acorda despagubiri pentru cei afectati“, a spus locotenent-colonel Adrian Mesescu, inspectorul-sef al Inspectoratului de Protectie Civila Vilcea.
Lucratorii de la ELECTRICA lucreaza pentru a face lumina in sat
Prabusirea de teren a rupt satul Zarnesti in doua. Singurul drum de acces si sase stilpi de joasa tensiune au ajuns pe fundul prapastiei. Satul a ramas in bezna. Echipe de interventie de la ELECTRICA din orasele Balcesti, Horezu si Dragasani lucreaza pentru devierea retelei la citeva sute de metri de marginea prapastiei. „Vom planta opt stilpi din lemn de joasa tensiune si speram ca in 24 de ore sa putem pune reteaua sub tensiune“, a spus Tudor Petrache, inginer-sef in cadrul Centrului Exploatare Sud ELECTRICA Vilcea.
Singurul impediment care ingreuneaza lucrurile este opozitia proprietarilor de pamint care nu sint de acord ca ELECTRICA sa isi planteze stilpii pe terenul lor. „Noi incercam sa facem gropile cit mai in margine, ca sa nu le afectam gradinile, insa trebuie respectata si distanta regulametara intre stilpi, care este de 40 de metri. Oamenii nu inteleg ca toata graba asta de a pune reteaua sub tensiune este pentru binele lor“, a mai spus Tudor Petrache.
Geologii sustin ca prabusirile de teren sint fenomene normale in zona subcarpatica. „Pe interfluvii se mai gasesc resturi din fostul Podis Getic, formate din pietrisuri si nisipuri. Apele de infiltratie antreneaza particulele fine din depozitele de pietris si nisip creindu-se goluri subterane care inainte sau dupa un cutremur de pamint cedeaza, conducind la prabusiri de teren. De-a lungul drumului de la Zarnesti si continuind in vale spre padure a fost un gol subteran. Nimeni nu stia de existenta lui, deci nu se puteau lua masuri de prevenire“, a declarat Florea Toma, geolog.
Specialistii dau asigurari ca in zona Zarnesti „prabusirea s-a incheiat“, dar este posibil sa existe alte ramificatii ale acesteia, care sa aiba efect in alta parte.
Pentru a inlatura efectele negative si pentru a reduce la minimum pagubele materiale, statul ar trebui sa investeasca in cercetare. „Sa se identifice toate resturile din Podisul Getic. Pentru ca acolo unde exista astfel de resturi vor avea loc prabusiri de teren. Sint fenomene lente, care se pot produce si in citeva mii de ani. Dar este bine sa fie identificate“, a mai spus geologul Florea Toma.
Prabusiri de teren de mare anvergura au mai avut loc la Madulari, cind moara unui localnic a ajuns pe fundul unei prapastii de peste 30 de metri adincime si la Gusoieni, cind sapte case au fost inghitite de pamint.
