În decembrie 2010, doljenii au depus în bănci 68 de milioane de lei. În acelaşi timp, restanţele la credite au scăzut cu aproape şapte milioane de lei. Economiile au crescut datorită rudelor din străinătate, subvenţiilor din agricultură şi primelor date de firme angajaţilor. Reiese că, în medie, fiecare doljean ar fi depus în bănci aproape 100 de lei „de căciulă“.
Finalul anului 2010 le-a adus unor locuitori ai Doljului foarte mulţi bani în conturi. În timp ce unii şi-au cheltuit ultimii bănuţi pentru sărbătorile de iarnă, alţii şi-au umflat depozitele bancare la termen şi disponibilităţile la vedere din conturi cu 68 de milioane de lei, sumele fiind şi la lei, şi la valută, acestea din urmă sunt exprimate tot în lei. Banca Naţională a României (BNR) a publicat zilele trecute cifrele privind comportamentul populaţiei şi al firmelor în profil teritorial în luna decembrie 2010. La Dolj, depozitele în lei constituite de populaţie au crescut faţă de luna precedentă cu 37,8 milioane de lei. De asemenea, depozitele în valută au crescut cu 23,7 milioane de lei. În total, unii doljeni au depus în bănci mai mult cu 61,5 milioane de lei într-o singură lună. În plus, disponibilităţile la vedere ale doljenilor în moneda naţională s-au majorat în decembrie cu 29,3 milioane de lei, ceea ce înseamnă că oamenilor le-au intrat mai mulţi bani în conturi sau pe carduri. Doar disponibilităţile la vedere în valută s-au diminuat în decembrie faţă de noiembrie la populaţia doljeană. Potrivit BNR, scăderea este de 22,8 milioane de lei. Practic, la valută au fost doar mişcări în conturi. Scăderea disponibilităţilor la vedere cu 22,8 milioane de lei şi creşterea depozitelor la termen cu 23,7 milioane de lei înseamnă, practic, o creştere a valutei din bănci, pe ansamblu, cu 0,9 milioane de lei. Totuşi, rămâne o creştere fantastică a economiilor populaţiei exprimate în moneda naţională, creştere de 67,1 milioane de lei (37,8 milioane de lei la depozite, plus 29,3 milioane de lei la vedere). Dacă efectuăm altă analiză şi adăugăm şi creşterea la valută (0,9 milioane de lei) la sumele în lei economisite în plus înseamnă că doljenii au pus deoparte în decembrie 68 de milioane de lei, adică 680 de miliarde de lei vechi. Oricum am calcula, sumele ies cu plus în conturile locuitorilor Doljului. Împărţind la numărul de locuitori ai judeţului, de 740.000 de persoane, reiese că, în medie, fiecare doljean ar fi depus la bancă 92 de lei în decembrie.
Au scăzut restanţele brusc
Faptul că doljenii au avut mult mai multe finanţe pe final de an îl dovedesc statisticile BNR cu privire la restanţele populaţiei şi firmelor la credite. Astfel, în decembrie, restanţele oamenilor au scăzut faţă de noiembrie cu 6,8 milioane de lei – la creditele în moneda naţională şi cu 0,1 milioane de lei – la creditele în valută. Adică persoanele fizice din judeţ şi-au mai achitat în luna decembrie din restanţele la credite.
De unde au avut bani?
Sucursala doljeană a BNR confirmă faptul că soldul depozitelor populaţiei a crescut foarte mult în decembrie, iar plusul din conturile persoanelor fizice doljene s-ar datora banilor trimişi de rudele din străinătate, subvenţiilor pentru agricultură şi primelor de sărbători. „Posibile cauze ale acestei evoluţii pozitive sunt creşterile de venituri provenite din remiteri ale românilor care lucrează în străinătate către rudele din ţară, în preajma sărbătorilor, subvenţii primite de către proprietarii de terenuri agricole prin Agenţia de Plăţi şi Intervenţii pentru Agricultură, eventuale prime, bonusuri primite de angajaţi“, a precizat, pentru GdS, Cristian Grigorie, reprezentant al BNR Dolj. Un bancher local pune economiile mari ale doljenilor din luna decembrie pe seama sumelor primite din străinătate, în mod special, dar şi pe seama bonusurilor de firmă şi a primelor primite de oameni de la serviciu. „De asemenea, dobânzile la depozitele în lei au fost mai atractive, motiv pentru care oamenii şi-au depus banii în bănci“, a explicat bancherul craiovean. Acelaşi aspect a fost confirmat şi de BNR Dolj.
Economisire excesivă
Oamenii au devenit mai conştiincioşi şi se gândesc la ziua de mâine, motiv pentru care creşte substanţial economisirea. „Altă cauză posibilă o reprezintă şi schimbările în comportamentul populaţiei, care, atunci când realizează venituri mai mari, devine mai precaută, punând bani deoparte pentru zile negre. Pe seama acestei schimbări de comportament putem pune şi preocuparea pentru achitarea ratelor scadente, reflectată în reducerea creditelor restante pe sfârşit de an cu 6,96 milioane de lei“, a spus Cristian Grigorie.
