GdS a obţinut un interviu în exclusivitate cu preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), George Băeşu, secretar de stat, în care acesta a făcut, în premieră, dezvăluiri despre „surprizele“ pe care actuala structură a Autorităţii le-a descoperit în foarte multe dosare venite de la Craiova, respectiv cum trecutele conduceri ale primăriei din Bănie au constatat existenţa dreptului la despăgubiri în condiţiile în care un om a dovedit că ar fi fost proprietarul unui imobil sau al unui teren doar cu o chitanţă de mână.
Ion Jianu: Domnule preşedinte George Băeşu, care sunt priorităţile zero ale Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor în contextul Legii nr. 165/2013 şi a Hotărârii de aplicare a legii amintite (din iunie 2013)?
George Băeşu: Legea nr. 165 a apărut ca o necesitate într-un moment în care procesul de despăgubire era blocat. Din anul 2010, nu se mai plătiseră sume în numerar, iar din 2011 nu s-a mai emis nici un titlu de conversie. Este de înţeles şi de ce se ajunsese la un asemenea moment. Foştii guvernanţi nu mai aveau la ce să emită titluri de conversie, deoarece epuizaseră acţiunile la Fondul Proprietatea. În aceste condiţii de impas, guvernul Ponta a trebuit să găsească o formulă prin care să se continue procesul de despăgubire în România. Şi atunci, un comitet interministerial a identificat câteva modalităţi pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent (despăgubiri), care constituie Legea nr. 165. Pe primul loc s-a pus restituirea în natură. Şi în acest sens, Legea nr. 165 a prevăzut ca terenuri aflate în proprietatea publică şi privată a statului să fie „duse“ către autorităţile locale, la dispoziţia comisiilor locale de fond funciar. Şi asta-i prioritatea zero a Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor în acest moment: să facem ca autorităţile locale, comisiile locale de fond funciar şi comisiile de inventariere a terenurilor stabilite prin Legea nr. 165 să înţeleagă exact această lege, să înţeleagă faptul că prin Legea nr. 165 aducem un plus în dreptul autorităţilor locale, cu beneficiar – titularul de dosar în baza Legii fondului funciar nr. 18 din 1991 şi Legii nr. 1 din 2000 (reconstituirea dreptului de proprietate), astfel încât oameni care aveau dosare de despăgubire la ANRP sau dosare încă nesoluţionate la nivel local să poată primi pământ şi cererile lor să nu mai preseze bugetul naţional. Atâta timp cât este nevoie de o sumă foarte mare pentru despăgubire, întregul proces este pus în dificultate. Şi atunci vom bloca tot procesul.
Conducerea ANRP vine la Craiova
I.J.: Despre Legea nr. 165, am purtat o discuţie cu un specialist din Prefectura Dolj şi mi-a spus că ar fi destul de multe probleme tehnice legate de aplicarea acesteia. Înţeleg că aţi avut în teritoriu discuţii cu câteva prefecturi pe acest subiect şi că veţi ajunge şi la Craiova…
G.B.: M-aţi întrebat despre priorităţile ANRP. Aşa cum spuneam, prioritatea noastră este să colaborăm foarte bine cu autorităţile, să ne asigurăm că ei întreprind tot ceea ce a stabilit legea, astfel încât o parte din cererile nesoluţionate să fie rezolvate acolo, la nivel local, cu restituirea în natură. Noi, ANRP, am reluat procesul de soluţionare şi de emitere a titlurilor de despăgubire. Despre întâlnirea de la Dolj: am vorbit cu domnul prefect Marius Deca şi, după toate probabilităţile, vom ajunge în perioada următoare la Craiova pentru o discuţie cu toţi cei implicaţi în aplicarea Legii nr. 165, primari ş.a.m.d.
I.J.: Din informaţiile dumneavoastră, ce ştiţi despre aplicarea Legii nr. 165 la Dolj? Sunt probleme cu terenurile care ar putea satisface cererile din dosarele nesoluţionate?
G.B.: Eu ştiu de la preşedintele Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) că în Dolj ar exista posibilitatea rezolvării multor dosare de fond funciar cu teren agricol. Nu ştiu exact care e situaţia în privinţa beneficiarilor de la Legea 10… Nu ştiu dacă doamna primar a Craiovei, Olguţa Vasilescu, ceilalţi primari din oraşele din Dolj, mai pot identifica terenuri astfel încât să se poată rezolva restituirea în natură a cererilor pe Legea 10 din 2001, cea privind intravilanul localităţilor. Cu siguranţă însă că problemele care nu se vor putea rezolva de dumnealor acolo se vor soluţiona de noi, la Bucureşti.
I.J.: V-aţi întâlnit deseori, la Bucureşti, cu conducerea Asociaţiei Persoanelor Deposedate Abuziv, Foştilor Deportaţi şi Refugiaţi din România (APDAFDRR) – filiala Dolj, ultima oară în iunie, când aceştia v-au lăsat un set de probleme ale membrilor filialei. Ce speranţe le comunicaţi acum prin intermediul acestui interviu?
G.B.: Aşa este, cei de la APDAFDRR Dolj au fost de mai multe ori aici, la sediul ANRP, în audienţă, la mine ca preşedinte, şi am analizat cu atenţie problemele lor, aşa cum am procedat şi cu celelalte filiale din ţară. Luna trecută, la şedinţa din 12 septembrie a Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor, a participat, cu statut de observator, şi un reprezentant al Asociaţiei de foşti proprietari EuroSENIOR. După această şedinţă, au făcut un raport pe care ni l-au trimis şi nouă… Mi-am dat seama că oamenii au căpătat încredere în ANRP, au constatat că lucrurile sunt transparente, că avem un ritm de lucru susţinut – în condiţiile personalului de care dispunem.
Fondul Proprietatea nu s-a terminat cu oameni simpli, ci cu „şmecheri“ care au fost rezolvaţi!
I.J.: Un cititor al Gazetei de Sud a comentat astfel situaţia unor cetăţeni care, de mulţi ani, întâmpină varii greutăţi cu birocraţia şi ilegalităţile de la ANRP: „Şmecherii au fost rezolvaţi, fraierii aşteaptă şi speră…“. Dumneavoastră sunteţi destul de nou în funcţie (din iunie 2012), cum comentaţi această opinie?
G.B.: Oamenii au dreptate! Au fost rezolvate prin emitere de titluri de despăgubire aproape 28.000 de dosare. Printre acestea, sunt şi multe titluri ale unor oameni simpli, pentru sume pentru care aproape că nu merită să iei trenul până la Bucureşti. Este însă adevărat că sunt foarte multe dosare cu numere de înregistrare foarte mari, dar care au fost rezolvate şi s-au dat acţiuni la Fondul Proprietatea. Or, Fondul Proprietatea nu s-a terminat cu oameni simpli, ci cu „şmecheri“ care au fost rezolvaţi!
I.J.: Mai sunt la ANRP oameni din vechile structuri care s-au preocupat de aceste „rezolvări“ şi care au fost implicaţi în aceste şmecherii?
G.B.: Din vechea gardă a mai rămas doar un singur director…
I.J.: Este de notorietate faptul că unele persoane cumpărau prin anunţuri la mica publicitate drepturi asupra unor proprietăţi care făceau obiectul legilor de restituire şi imediat le şi soluţionau la ANRP, deşi adevăraţii moştenitori băteau drumurile pe la ANRP de ani buni…
G.B.: Sunt unii care au şi acum drepturi cumpărate şi încă nu au dosarele rezolvate. Noua procedură de lucru, a noastră, înseamnă totul în ordinea de înregistrare şi la vedere, prin publicarea pe site-ul ANRP (a situaţiei dosarelor soluţionate – n.r.). Şi fără „cazuri speciale“, aşa cum s-a procedat în trecut! Şmecheri vor mai fi în România, vor mai apărea… Legea nr. 165 a prevăzut însă ce se întâmplă cu cesionarii: este prevăzut ca toate actele prin care se cesionează sau se anulează cesiuni să fie transmise de ANRP la Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor în termen de cinci zile de la primire. Noi ne-am luat nişte măsuri ca statul să aibă acces la informaţiile de acest gen.
„Legea 165 deja îşi arată roadele“
I.J.: Credeţi că această Lege 165 va rezolva toate cazurile şi… necazurile celor care au dosare la ANRP?
G.B.: Sunt sigur că situaţia se va îmbunătăţi semnificativ. Legea 165 deja îşi arată primele rezultate. Avem comunicări de la diferite ministere, de la colegi prefecţi din ţară care spun că s-au identificat terenuri care pot fi puse la dispoziţia comisiilor locale de fond funciar în vederea restituirii. N-o să spun că, dacă şi o singură cerere se rezolvă, e bună legea, pentru că e prea puţin… E un… ocean de aşteptare şi n-o să-l punem într-o pipetă. Sunt însă zeci de mii de hectare deja identificate la nivel naţional şi care nu au fost puse în circuitul retrocedării la momentul respectiv, dar care acum vor rezolva mii de cereri de fond funciar. Sunt sigur că numărul dosarelor care vor primi titlu de despăgubire sau de compensare va fi mult mai mic decât cel la care se aştepta guvernul anterior, nici la jumătate din estimările iniţiale, deoarece acum verificăm legalitatea dosarelor, ceea ce va face posibil ca adevăraţii proprietari sau persoanele care au cu adevărat dreptul să primească despăgubiri îşi vor vedea realizată această dorinţă.
I.J.: Cei din conducerea APDAFDRR – filiala Dolj au câteva întrebări tehnice, ca să le zic aşa. Bunăoară, în cazul aprobării emiterii deciziei privind titlul de despăgubire în şedinţa Comisiei Naţionale pentru Compensarea Imobilelor (CNCI), care sunt procedurile parcurse până la intrarea în posesia titularului: în ce ordine se emit; cum se comunică persoanelor decizia şi în cât timp de la aprobarea în şedinţa CNCI; ce procedură trebuie urmată pentru a se emite titlul de plată de Ministerul de Finanţe, după titlul de despăgubire şi la ce interval de timp; după emiterea titlului de plată, în ce interval de timp se intră în posesia banilor?
G.B.: Sunt, într-adevăr, chestiuni tehnice… ANRP trimite acasă deciziile şedinţei CNCI. Şedinţa se ţine de regulă joia, iar colegii mei au obligaţia ca, până la sfârşitul săptămânii următoare, cel mai târziu, să-mi aducă la semnat titlurile. Noi am descoperit unele surprize pe aici, pe care le-am eliminat una câte una.
Greşeli penale la fosta structură ANRP
I.J.: Greşeli omeneşti sau este vorba (şi) de altceva?
G.B.: Tipul acesta de greşeli este uneori prevăzut în Codul Penal şi se numesc abuz în serviciu sau neglijenţă în serviciu. De aceea, noi avem un tip de proces-verbal al şedinţei în care scriem fiecare dosar pe care-l discutăm şi există oameni care urmăresc acest proces-verbal şi se asigură că toate dosarele în care s-au emis titluri ajung să fie semnate de preşedinte şi transmise cetăţenilor…
În ceea ce priveşte întrebarea celor de la APDAFDRR – filiala Dolj, respectiv „ce procedură trebuie urmată pentru a se emite titlul de plată?“. O precizare: titlul de plată nu se emite de Ministerul de Finanţe, ci îl vom emite noi, ANRP. Sper ca, începând cu 1 noiembrie, să emitem aceste titluri de plată pe care le vom transmite cetăţenilor, iar Ministerul de Finanţe le va plăti după o procedură care urmează să se aprobe până la sfârşitul anului acesta. ANRP va emite titlul de plată chiar înainte de 2014, dar banii se vor da începând cu 2014, în termen de şase luni de la momentul emiterii titlului. Noi estimăm că vor fi oameni care vor lua bani la începutul anului 2014 pentru titlurile emise de ANRP în noiembrie 2013.
Aş mai adăuga un amănunt: când a venit noua conducere ANRP, a găsit repartizate în lucru, la zece consilieri, circa 14.000 de dosare la Legea nr. 10. Problema este că acele dosare nu erau selectate în funcţie de numărul de înregistrare, printre ele aflându-se aşa-zisele „cazuri speciale“, un mix foarte periculos. În acelaşi timp erau date la soluţionare şi dosarul nr. 10 şi dosarul nr. 40.000. În afară de aceste 14.000 de dosare în lucru la Legea nr. 10, mai erau alte 30.000 de dosare în arhivă, pe care nu le-a deschis nimeni! Vă daţi seama ce a fost pe aici?! După apariţia Legii nr. 165, ne-am reluat activitatea la comisie (în fiecare joi avem şedinţă), am rezolvat cam 1.000 de dosare, în majoritatea existau hotărâri judecătoreşti. Mai avem cam 200 de astfel de dosare de soluţionat. Cred că în următoarele două săptămâni o să terminăm toate dosarele în care există hotărâri ale instanţelor judecătoreşti şi o să luăm în lucru acele dosare de care v-am vorbit. Părerea mea este că în maximum un an tot ceea ce apare acum la categoria dosar în lucru va primi un răspuns. Fie vom emite un titlu de compensare prin puncte, fie vom invalida dosare, deoarece, conform Legii nr. 165, ANRP are dreptul de a invalida. Şi de la Craiova avem dosare care ne-au uimit, ne-au stupefiat…
„În dosarele de la Craiova sunt lucruri care ne-au lăsat fără replică!“
I.J.: Înainte de interviu, mi-aţi promis o ştire de prima pagină despre Craiova…
G.B.: Ascultaţi-mă…Nu vreau să fac nimănui din Craiova nici sânge rău, nici altceva, dar avem o mare problemă cu unele dosare venite de la Primăria Craiova. Am constatat lucruri care ne-au lăsat fără replică! Am văzut câteva zeci de dosare care au trecut şi pe la instanţele judecătoreşti, iar acestea au decis: „Daţi-le titlul!“. Şi noi tot nu putem să emitem titlul, deoarece, făcând controlul dosarului, am constatat lucruri incredibile. Am luat dosare cu număr de ordine mare, de acolo unde erau ele înregistrate, şi le-am băgat în faţă, deoarece aşa a decis instanţa. Şi, atenţie, în foarte multe dosare venite de la Primăria Craiova se „dovedise“ proprietatea cu o chitanţă de mână! Este incredibil cum Primăria Craiova, respectiv trecutele conduceri ale primăriei, a putut să constate existenţa dreptului la despăgubiri şi să propună despăgubiri în bani, în condiţiile în care un om a dovedit că ar fi fost proprietarul unui imobil sau al unui teren cu o chitanţă de mână! Eu sunt sigur că şi pe vremea aceea existau notari în Craiova şi exista obligaţia să te duci şi să te înscrii în registrele de transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare.
I.J.: Puteţi să oferiţi câteva exemple concrete de asemenea dosare primite de la Primăria Craiova?
G.B.: Sunt destule… Este însă problema altor instituţii să verifice.
„Am presiunea premierului Ponta…“
I.J.: Aţi dat liniştea de la Atena, unde aţi lucrat până în mai 2012 la Ambasada României din Grecia, pe… bâlciul de la ANRP, în Bucureşti?!
G.B.: Nici la Atena nu era foarte multă linişte, pentru că eu lucram într-un domeniu în care existau foarte multe solicitări din partea mediului de afaceri: grecii voiau să facă afaceri în România şi românii în Grecia. Şi ambele părţi aveau nevoie de informaţii, ş.a.m.d. La ANRP e, într-adevăr, altceva… Eu însă aici, la ANRP, mă simt mult mai util şi mai pregătit profesional.
I.J.: Presupun că aici, ca preşedinte ANRP, aveţi presiuni politice …
G.B.: Da, am presiunea premierului Ponta, care vrea să vadă mai repede problema despăgubirilor pusă pe o traiectorie care să meargă spre soluţionare, şi nu spre alt blocaj. De aceea, eu, ca preşedinte, şi colegii mei de la ANRP, ne simţim oarecum ca în linia întâi! Noi plecăm de la ideea că nu se poate construi nimic, atâta timp cât n-ai pus fund la găleată. Nu poţi să cari cu o găleată fără fund. Iar ANRP a fost fundul de la găleată… Adică, până când nu stabilim ce avem de plată, cum plătim şi liniştim lucrurile, şi nu ne asigurăm că toate aceste dosare de despăgubire nu creează obligaţii suplimentare de plată, nu putem fi mulţumiţi. De ce spun asta? Există două legi care au creat mari probleme pentru bugetul României. E vorba de Legea nr. 9 din 1998 (cu românii din Cadrilater) şi Legea nr. 290/2003 (cu românii din Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa), legi care, din punctul meu de vedere, au fost gestionate atât de prost încât au creat obligaţii financiare pentru statul român de zece ori mai mari decât cele care ar fi existat dacă s-ar fi plătit la timp, cu atenţie, şi nu s-ar fi permis nişte proceduri care pe unii beneficiari îi fac să se simtă mai confortabil stând acasă cu dosarul nerezolvat! Dosarul creşte în valoare stând la coadă la ANRP. Şi asta nu e normal.
I.J.: Apropo de aceste două legi de care mi-aţi vorbit acum (Legea nr. 290/2003 şi Legea nr. 9/1998): începând cu 2014, ce trebuie făcut pentru a intra în posesia tranşei anuale de minimum 20.000 de lei?
G.B.: Noi am pus pe site-ul ANRP informaţii complete şi vom continua să mediatizăm intens şi aceste probleme, respectiv: cetăţenii care au de primit bani în temeiul celor două legi trebuie să aducă la cunoştinţa ANRP eventualele modificări survenite cu privire la datele lor de adresă sau cu privire la contul bancar. ANRP a început alcătuirea listelor, în ordine cronologică, cu persoanele care trebuie să primească prima tranşă începând cu ianuarie 2014. Şi, pe măsură ce avem disponibil în cont, le înaintăm Direcţiei economice, care va face plăţile.
