Au intrat dracii în Consiliul Judeţean şi Prefectura Dolj. Reprezentanţii celor două instituţii stau cu arma la picior şi se iau la ţintă ori de câte ori au ocazia. Ultimul act al războiului s-a dus pe câmpul Direcţiei Judeţene de Pază şi Servicii (DJPS), acolo unde au fost disponibilizaţi mai mulţi angajaţi.
La sfârşitul verii trecute, mai mulţi angajaţi ai DJPS, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean Dolj, au primit decizii de concediere ca urmare a restructurărilor din administraţia publică. Prefectura Dolj a calculat atunci numărul maxim de posturi care reveneau Direcţiei şi l-a comunicat CJ Dolj pentru emiterea unei hotărâri de consiliu prin care să se aprobe noua organigramă. De aici a început nebunia. Dacă prefectura le-a cerut colegilor de la CJ Dolj să reducă la 141 numărul de posturi la Serviciul de pază din cadrul DJPS, aceştia au înţeles că numărul de posturi se aplică întregii direcţii. Nemulţumite, persoanele disponibilizate au dat în judecată DJPS, CJ şi Prefectura Dolj şi, evident, au câştigat. Cum acele persoane trebuie reîncadrate pe post şi plătite pe perioada cât au fost concediate, întrebarea care se pune este cine plăteşte.
Prefectul, secretarul şi bazaconiile
Prefectul de Dolj, Eugen Georgescu, are numai vorbe dulci la adresa celor din consiliul judeţean.
„Nu ştiu cum au interpretat ei dispoziţia pe care le-am trimis-o eu. Scrie şi în hotărârea instanţei că persoanele de la consiliu au interpretat greşit. Acum să-i văd eu cu ce bani îi plătesc pe aceşti oameni şi mai ales de unde le plătesc salariile restante. Dacă secretarul general al judeţului, Gheorghe Barbărasă, va fi de acord cu asta, îl voi amenda cu 50.000 de lei să se sature“, a spus Georgescu. La rândul său, Barbărasă se disculpă, spunând că el nu a fost de acord de la început cu hotărârea de consiliu judeţean.
„Hotărârea aceea (178 din 12.08.2010 – n.r.) s-a dat fără acordul meu. Şi nu înţeleg de ce prefectura strigă acum, când ei au dat viză de legalitate acelei hotărâri. Atunci de ce nu au zis nimic? Abia pe parcursul procesului şi-au dat şi ei seama de asta. Iar prefectul poate să spună ce vrea. Bazaconii ca ale lui nu mai miră pe nimeni. La şedinţa de consiliu, când s-a votat hotărârea, nu a fost prezent. Pentru el CJ nu este o instituţie importantă. Prefectul are ceva cu mine pentru că i-am spus că a încasat 32.000 de lei nelegal de la Societatea de Drumuri Judeţene“, a replicat Barbărasă. Reprezentanţii CJ Dolj au declarat pentru GdS că reangajarea salariaţilor disponibilizaţi şi plata salariilor restante vor adânci gaura din bugetul judeţului.
„Dacă e hotărâre judecătorească, ea trebuie respectată. Suntem obligaţi să-i reangajăm şi să le plătim salariile. Noi nu suntem vinovaţi pentru această situaţie. Din această cauză vom rămâne şi mai descoperiţi cu bugetul pe trimestrul al patrulea“, a spus preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa.
Care e de fapt problema?
„Instituţia Prefectului a comunicat numărul maxim de posturi prevăzut de lege Consiliului Judeţean Dolj (…) în coloana a treia s-a menţionat numărul maxim de posturi pentru poliţia comunitară – 141 (…) eroarea materială a adresei constă în faptul că este menţionat numărul de posturi pentru poliţia comunitară, în loc să se specifice că este vorba de numărul de posturi pentru serviciul de pază a obiectivelor de interes judeţean. Această eroare nu a creat dificultăţi CJ, de vreme ce a realizat că se referă la serviciul de pază (…) nerespectarea dispoziţiilor legale de către CJ Dolj decurge din modul de repartizare a acestor posturi, în număr de 141, pentru întreaga Direcţie Judeţeană de Pază, deşi în structura acestei autorităţi există posturi care nu au legătură cu activitatea de pază“, se arată în motivarea Tribunalului Dolj. Instanţa a desfiinţat astfel hotărârea de consiliu din luna august 2010.
„Nimic nu împiedica Consiliul Judeţean să observe dispoziţiile legale şi să procedeze la aplicarea corectă a acestora. În consecinţă, instanţa constată că HCJ nr. 178/2010 a fost emisă cu încălcarea dispoziţiilor legale“, se mai arată în sentinţa tribunalului rămasă definitivă şi irevocabilă. Deci, cine plăteşte până la urmă?
