Zeci de doljeni care au făcut speculă cu imobile sunt chemaţi de Fisc să achite nici mai mult, nici mai puţin de 23.685.250 de lei drept TVA. Cei care au vândut şi revândut apartamente şi terenuri din 2006 şi până acum, în scopuri comerciale, trebuie să plătească la Fisc. Altfel, li se pun sechestre pe bunuri şi popriri pe conturi. Speculanţii au reclamat pe toate căile, dar s-au ales cu dosare penale pentru evaziune.
Cei care au făcut speculă cu apartamente, case sau terenuri din 2006 şi până acum sunt buni de plată către stat, sub formă de taxă pe valoarea adăugată (TVA), calculată la nivelul tranzacţiilor imobiliare perfectate de cei în cauză. Scandalul este de amploare în Dolj din cauză că Fiscul a stabilit sume uriaşe de plată din partea unor persoane fizice care au cumpărat şi vândut imobiliare în repetate rânduri. Potrivit Codului Fiscal actual, orice persoană care a efectuat tranzacţii imobiliare în mod repetat, „în scop comercial“, trebuie să meargă la Finanţele de care aparţine şi să se declare ca plătitor de TVA. Acum, oamenii Fiscului îi caută pe cei care au făcut speculă imobiliară, pentru a le lua banii din TVA, chiar dacă aceste sume au fost încasate de persoanele fizice în cauză din 2006 şi până în prezent. Potrivit directorului coordonator al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Dolj, Eugen Călinoiu, prejudiciul adus statului din TVA neplătit la tranzacţiile imobiliare este de 23,6 milioane de lei: „În urma acţiunilor de control efectuate în perioada 1.01.2008 – 30.09.2009 asupra a 68 de persoane care au efectuat tranzacţii imobiliare au fost emise 41 de decizii de impunere privind obligaţii fiscale suplimentare pentru suma de 23.685.250 de lei. Pentru sumele neachitate s-au instituit măsuri asiguratorii, urmând ca organul de executare silită să procedeze la executarea silită, conform OG nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală republicat“.
Blocuri construite pe persoană fizică
Cum procedează Fiscul? De doi ani, notarii publici sunt obligaţi să depună periodic o declaraţie la Finanţe (Declaraţia 208) cu toate tranzacţiile imobiliare ale căror acte le-au vizat. Declaraţia notarilor conţine numele persoanelor implicate într-o tranzacţie imobiliară, precum şi datele despre tranzacţie. Directorul coordonator adjunct al DGFP Dolj, Mihai Antonescu, a precizat, pentru GdS, că Fiscul analizează datele primite de la notari şi extrage acele persoane fizice care au mai mult de cinci tranzacţii imobiliare. „Sunt multe persoane care nu au venit să se declare plătitoare de TVA. Mulţi au construit blocuri şi au vândut apartamentele respective pe persoană fizică. La fel s-a întâmplat şi la terenuri, le-au cumpărat şi vândut pe persoană fizică“, a spus Antonescu. Noul Cod Fiscal obligă persoanele fizice să se declare plătitoare de TVA dacă efectuează tranzacţii imobiliare de peste 35.000 de euro şi dacă respectivele tranzacţii sunt „în scop comercial“. Legiuitorul a lăsat la latitudinea Fiscului să stabilească cine a cumpărat şi vândut apartamente sau alte imobile în scop comercial, adică pentru obţinerea de profit. Acest aspect a creat multe controverse, astfel că reprezentanţii ANAF s-au văzut nevoiţi anul trecut să vină cu precizări, în sensul că vor fi excluse de la plata TVA persoanele care îşi vând locuinţa pentru a-şi cumpăra una mai mare sau alta în altă localitate. De asemenea, sunt consideraţi plătitori de TVA cei care vând apartamentul în trei ani de la data cumpărării, dar numai dacă depăşesc plafonul de 35.000 de euro. Intră sub incidenţa legii referitoare la plata TVA la tranzacţiile imobiliare aproape orice tranzacţie imobiliară, pentru că plafonul de 35.000 de euro se calculează la cursul leu-euro din data când România a aderat la UE. Potrivit BNR, cursul de schimb la începutul lui ianuarie 2007 era de 3,3560 lei pentru un euro, pe când acum cotaţia este de 4,27 lei pentru un euro.
Bişniţarii imobiliari, chemaţi să plătească retroactiv
Fiscul s-a trezit abia acum să-i verifice pe bişniţarii imobiliari, deşi existau prevederi legale de mai mulţi ani în acest sens. Eugen Călinoiu motivează că speculanţii imobiliari pot fi urmăriţi în intervalul de prescripţie stabilit de lege: „Conform art. 91 din OG nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală republicat, organul fiscal este îndreptăţit să stabilească obligaţii fiscale în limita termenului de prescripţie: „(1) Dreptul organului fiscal de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de 5 ani, cu excepţia cazului în care legea dispune altfel“. Finanţiştii ne mai spun că termenul de prescripţie a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanţa fiscală, potrivit art. 23, dacă legea nu prevede altfel. În acelaşi timp, dreptul de a stabili obligaţii fiscale se prescrie în termen de zece ani în cazul în care acestea rezultă din săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, mai spun finanţiştii doljeni. Directorul coordonator adjunct al DGFP, Mihai Antonescu, susţine că anul trecut, pe vremea când el era şeful Fiscului doljean, a fost chemat la Bucureşti, la Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF), alături de toţi colegii săi din ţară, şi li s-a comunicat să aplice legea „din urmă“ în cazul TVA la tranzacţiile imobiliare. „Prevederea exista de mult în legislaţia fiscală, dar plafonul era de 200.000 de lei pe tranzacţie“, justifică adjunctul Fiscului. Până la această dată, nici o instituţie nu are o statistică referitoare la persoanele fizice care au două sau mai multe tranzacţii imobiliare. Preşedintele Camerei Notarilor Publici din regiunea noastră, Titu Ionaşcu, a precizat că notarii publici doar transmit la Fisc Declaraţia 208, iar Camera Notarilor „nu are o astfel de statistică. Noi nu ne ocupăm cu aşa ceva. Ştim că prevederea Codului Fiscal referitoare la TVA a creat multe controverse“.
Evazioniştii imobiliari contestă pe unde pot
Reprezentanţii Fiscului doljean susţin că speculanţii imobiliari au contestat constatările DGFP la toate forurile posibile: „Au depus contestaţii la ANAF, la instanţe, la poliţie şi peste tot pe unde se putea. Ei nu sunt de acord cu faptul că noi începem executarea silită, iar în timpul controalelor s-a pus sechestru asigurator asupra bunurilor lor proprietate personală. Ajungem până la blocări de conturi, pentru că este vorba de evaziune fiscală“. Oamenii Fiscului nu au putut explica de ce s-au luat în calcul doar persoanele care au mai mult de cinci tranzacţii imobiliare şi nu şi cele cu număr mai mic de tranzacţii.
Surse judiciare confirmă amploarea scandalului
Potrivit unor surse judiciare, procurorii au dispus deja începerea urmăririi penale faţă de mai mulţi craioveni pentru presupuse evaziuni fiscale cu prejudicii care ating chiar şi 1,2 milioane de lei de persoană, pentru TVA neplătită la tranzacţiile imobiliare efectuate de persoane fizice. Aceleaşi surse judiciare confirmă că este vorba despre un număr mare de persoane în dosare de TVA la imobiliare.
