La numai zece kilometri de Craiova, in satul Cotofenii din Fata, peste 1.600 de oameni rabda de sete. Si asta, in timp ce romii sfideaza comunitatea si, dupa ce si-au construit fara autorizatii pagode peste aductiunea Izvarna – Craiova, au mai si intepat conducta si si-au tras robinet in batatura.
Apa rece din fintina – o amintire
Totul a inceput in anul 1982, cind o sonda din apropiere a explodat si s-a scufundat. Au fost inghitite atunci, in numai citeva zeci de secunde, utilaje petroliere, masini, buldozere si oameni. In locul sondei a aparut un lac. Din acel moment, apa din fintinile satenilor nu a mai putut fi folosita. Toate puturile din Cotofeni au apa sarata, de culoare galbuie si urit mirositoare din cauza poluarii pinzei freatice cu substante toxice. Conform buletinului de analiza al specialistilor de la Protectia Mediului, apa din fintinile satenilor nu este buna nici pentru udatul plantelor.
„Nici rufele nu le putem spala cu apa asta pentru ca se imbicsesc cu mirosul acesta si se murdaresc mai rau“, se vaita femeile din sat. Pentru salvarea situatiei, cu ani in urma, Consiliul Judetean Dolj a gasit ca solutie proiectarea si realizarea unui sistem de aductiune care sa alimenteze satul cu apa adusa de la distanta. Initial, a fost proiectat sa asigure apa la 36 de cismele stradale. De acolo urma sa se aprovizioneze cu apa cei peste 1.600 de locuitori. Din nefericire nu functioneaza decit patru cismele pe un tronson al retelei de apa si alte cinci sau sase pe cel de-al doilea tronson. Fiecare tronson alimenteaza alternativ, cite o zi, o jumatate de sat. Totul se face din statia de pompare care dirijeaza spre sat apa acumulata intr-un imens bazin. Capacitatea sistemului este de 27 de metri cubi pe ora, cantitate insuficienta pentru necesitatile oamenilor, tinind cont ca o zi au apa, una nu.
„Stam si ne uitam la fintinile din curte si ne amintim de vremurile in care scoteam apa rece si buna sa ne racorim vara. Acum, daca aruncam prin curte o galeata de apa ca sa mai racorim aleea, nu mai putem sta din cauza mirosului de gaz“, spune Ion Stan, de 82 de ani, primar al comunei Almaj, din care facea parte Cotofenii din Fata, in anii ’60.
S-a dat „dezlegare“ la apa de Izvarna
Tineri sau batrini merg pe ulita carind apa de la cismele cu tot felul de recipienti. La statia de pompare este un singur angajat al primariei. „Analiza la apa nu se face pentru ca laboranta lucreaza la primarie, iar apa vine din izvor si n-are probleme, e buna, ca bea toata lumea din ea. Mai apar citeodata viermisori prin bazinul asta, da’ nu ajung la robinet. Avem si doua tuburi cu clor, da’ nu merg. Unu a si ruginit“, spune seful statiei.
La marginea satului, citiva romi au apa rece si, mai ales, potabila, nonstop. Acestia si-au tras apa din conducta care vine de la Izvarna (din masivul Paring) si alimenteaza jumatate din Craiova.
„Am avut case in vale, pe linga VINALCOOL, dar nu mai aveam loc“, zice Istrate Gaman, cap de familie. „Am discutat cu prefectura si cu domnii ingineri si au zis sa nu ne asezam intre sosea si calea ferata ca nu e voie si ne-am asezat pe partea asta“, adica exact pe aductiunea Izvarna – Craiova. In opinia romilor, satenii n-au decit sa intepe si ei conducta in alta parte: „Teava e libera, ia cine vrea, nu impiedicam pe nimeni“. „Teava“ nu este altceva decit o conducta de beton cu diametrul de un metru pe care apa circula cu o presiune de pina la noua atmosfere. La nivelul conducerii Prefecturii Dolj si a consiliului judetean este cunoscuta problema – inclusiv de catre arhitectul sef al judetului, Dumitru Cernatescu, dar nimeni n-a miscat un deget pentru reglementarea situatiei. Din partea Primariei Almaj, condusa de Ion Racareanu, nimeni nu se mai asteapta la nimic, mai ales ca satenii au hotarit sa-si faca propria lor primarie.
Romii se scalda, iar satenii platesc apa
Romii care au apa nu le dau voie satenilor sa se aprovizioneze din curtile lor. Oamenii s-au resemnat, dar apa sint nevoiti s-o plateasca. Directorul Regiei de Apa Craiova, Leonida Nicolaescu, a tras nenumarate semnale de alarma in legatura cu faptul ca oricind conducta poate ceda, iar apa sub presiune poate distruge totul si, chiar daca nu, echipele de interventie trebuie sa demoleze casele tiganilor pentru a putea interveni la avarie. Nimeni insa nu a luat in serios aceste avertismente.
Pagodele sint ridicate pe partea stinga a DE 70, fara autorizatii. Sandu Bimbai, Istrate si Paul Gaman au cumparat terenurile de linga sosea „cu bon de mina“ de la trei sateni: Racoreanu Apostol, Constantin Zisu si Saul Mihailescu. Problema este ca, oricind, in situatia unei eventuale avarii, jumatatea de nord a Craiovei poate sa ramana fara apa.
