Defrisarile au dus la degradarea continua a solului si la reducerea vegetatiei forestiere din Mehedinti. De asemenea, a crescut pericolul unor alunecari de teren, situatie ce a determinat autoritatile locale sa se implice in campania de impadurire din judet.
Prefectul Dan Trancota a solicitat directorilor de ocoale silvice din Mehedinti sa ceara sprijinul locuitorilor din comune si sate, pentru plantarea puietilor.
Alunecarile de teren, determinate de defrisarile ilegale, impun acum plantarea a zeci de mii de puieti, in cele zece ocoale silvice de pe raza judetului. Numai pe raza Ocolului Silvic Vinju Mare vor fi impadurite, in acest an, peste 48 de hectare cu salcim, stejar brumariu si stejar rosu, dintre care 20 de hectare la Salcia, patru la Patulele, sase la Poroinita, opt hectare la Girla Mare si zece la Corlatel.
Potrivit sefului Ocolului Silvic Vinju Mare, Constantin Mihail, in 2002 au existat contracte de exploatare, in valoare de 7,5 miliarde de lei, in special cu CELROM si CILDRO, ambele din Drobeta Turnu Severin.
Scolile achizitioneaza lemne la preturi mai mari cu aproximativ 20%
„Am solicitat Directiei Silvice Mehedinti, pe linga impaduriri, sa ia masuri si pentru eliminarea intermediarilor din comertul cu material lemnos. Scolile achizitioneaza lemnele la preturi mai mari cu aproximativ 20% decit cele practicate de Directia Silvica. Problema trebuie rezolvata de primarii si ocoale silvice, care pot gasi mijloacele de transport necesare si care sa duca la reducerea costurilor, prin neimplicarea acestor intermediari. In prezent, bugetele locale ale primariilor suporta costuri mari pentru incalzirea unitatilor de invatamint. Prin vinzarea de masa lemnoasa, care se ridica numai in zona de sud a judetului la peste 12 miliarde de lei, se scot bani frumosi“, a spus prefectul Dan Trancota.
Potrivit sefului Ocolului Silvic Jiana, Vergil Nicolicioiu, in zona se vor sadi, in acest an, mii de puieti de salcim. Reprezentantii Prefecturii Mehedinti se vor deplasa, in urmatoarele zile, la Ocoalele Silvice Orsova si Baia de Arama.
Padurile din zona de sud a judetului Mehedinti au fost taiate la intimplare
Potrivit unei statistici din 1831, intocmita in Tara Romaneasca, valabila si pentru perioada interbelica, pe raza judetului Mehedinti existau 224 de paduri si 735 de dumbravi, cele mai multe in Baia si in Plaiul Closani. In 1945, erau in evidenta funciara 126.591 de hectare de padure, ponderea detinind-o cele mici si mijlocii (65.407 ha) – proprietate privata, fata de 36.836 ha proprietate de stat si 24.348 de hectare administrate de catre stat.
Exploatarea padurii s-a realizat de catre intreprinderea „Closani“, care utiliza lemnul de pe raza Ocoalelor Silvice Tismana si Drobeta Turnu Severin, si de catre fabrica de cherestea a societatii engleze Timbex. Daca padurile din nordul judetului nu au fost exploatate industrial, cele din zona de sud au fost taiate la intimplare, in functie de nevoile proprietarilor, fara a se acorda atentie regenerarilor.
In primavara anului 1942 s-au produs alunecari de teren pe 329 de hectare, in zona localitatilor Malovat, Ciovirnasani, Sisesti, Zegujani, Floresti, Bobaita, Brosteni. La acea data, in regim de urgenta, prefectul a dispus infiintarea pepinierelor statului de la Drobeta Turnu Severin, Cerneti, Butoiesti, Ciovirnasani, Rogova si Baia de Arama, urmate de campanii anuale de impaduriri, concretizate in plantarea a 6.000 de hectare cu terenuri degradate, pentru care s-au folosit 50 de milioane de puieti.
