Infiintarea, in urma cu trei luni, a deja celebrelor economate a insemnat pentru autoritatile craiovene o bila alba in ochii „supiriorilor“, iar pentru beneficiari, un fel de apa de ploaie cu miros de… trandafiri! Si asta pentru faptul ca de „economii substantiale la cumpararea produselor de baza“ nu beneficiaza decit 1.800 de craioveni din cei citeva sute de mii de locuitori. Iar numarul conteaza! Mai ales ca, teoretic (si practic), in municipiu sint 17 economate, iar pina la sfirsitul anului, numarul lor se va ridica la 20. Clientii insa sint din ce in ce mai putini si deloc entuziasmati de impactul cumparaturilor de la economat asupra bugetului propriu.
Nu va ginditi ca oamenii s-au imbogatit peste noapte si veniturile lor sint mai rotunde decit interminabilele zerouri din coada preturilor! Numarul mic al beneficiarilor se datoreaza conditiilor pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a putea cumpara ceva mai ieftin citeva din produsele de baza.
Numai cei care au pensii de pina la 700.000 de lei pe luna pot cumpara produse la preturi reduse. Si nu orice fel de produse: doar zahar, ulei, orez si paste fainoase. Si nu la discretie: maximum un kilogram pe luna! Nu e zgircenie sau indiferenta, e doar prevedere legala si atit!
„Aceste magazine distribuie produse de baza pentru pensionarii cu venituri de pina la 700.000 de lei pe luna, si, in urma unui protocol incheiat cu Primaria Craiova, le vind la preturi de achizitie, fara adaos comercial“, a spus Ileana Marica, reprezentant al Serviciului Social din cadrul Primariei Craiova.
Mult zgomot pentru… mai nimic!
Economia realizata astfel este o bagatela de nici 50.000 de lei pe luna, pentru care nici nu se mai merita sa traversezi orasul de la un capat la altul. Oamenii insa trec peste dezamagirea cauzata de modesta oferta la pret de producator si spera ca, intr-un viitor nu foarte indepartat, vor putea sa cumpere si altceva. Mai ales ca exista orase cu care pot face comparatie:
„Stiu ca la Slatina se da si carne in economatele astea, la Bucuresti nu mai vorbesc, fructe, legume, lactate… Pina se vor gindi si cei de la noi sa ne mai dea si altceva decit orez si paste fainoase, nici nu mai dau pe acolo!“, spunea Miron Stefan, pensionar. Suzana Muresan este si ea pensionara si crede in succesul cumparaturilor in sistemul economat: „E bun, da’ sa fie mai multe! Eu vin si cumpar de aici, dar mai rar, cind iau pensia. Iar oamenii se mai si incurca…“
Incurcatura isi are originea in grija organizatorica a autoritatilor. Pensionarii beneficiari au fost arondati cite unei zone in care functioneaza cel putin un economat; numai ca si asa, la cost de producator, exista diferente de preturi! Uleiul „economic“ poate fi cumparat cu 29.900 – 31.000 de lei litrul, zaharul cu 12.900 – 13.500 lei /kg, orezul variaza si el la pret, intre 13.200 si 14.500, iar pastele fainoase costa intre 7.000 si 9.000 lei/kg. Nu de putine ori, buticarii sau micile societati cu profil alimentar comercializeaza aceleasi produse la preturi comparabile, ba chiar mai ieftine uneori si care includ si adaos comercial. „Noi vindem orezul cu 18.000 lei/kg, zaharul cu 13.000, iar uleiul cu 28.000 lei litrul. Si preturile includ si adaos comercial“, a spus Mioara Patruti, patroana unei societati cu mai multa priza la public decit un economat cu pretentii.
Autoritatile craiovene se gindesc sa diversifice oferta produselor comercializate in economatele din municipiu, dar deocamdata intentia este in stadiul de proiect. Adica „sa ne gindim, sa vedem, sa analizam, sa…“
