Cel de-al patrulea dialog la virf George W. Bush – Vladimir Putin

Chiar daca lumea nu mai este inmarmurita, ca alta data, cind pamintul american era calcat de liderul de la Kremlin, cel de-al patrulea dialog americano-rus la cel mai inalt nivel, programat pentru perioada 12-15 noiembrie, focalizeaza atentia presei internationale.

In ultimul deceniu, nota cotidianul moscovit Nezavisimaia Gazeta, lumea s-a schimbat in mod radical, eliberindu-se de cosmarul echilibrului terorii si al posibilei sale disparitii ca urmare a unui conflict nuclear intre superputeri. Daca pina acum un asemenea dialog era pregatit prin ani de negocieri, acum doar intr-o jumatate de an s-a ajuns la cea de-a patra „intrevedere in doi“, George W. Bush – Vladimir Putin, precedentele producindu-se la Liubliana, Genova si Shanghai, care au permis stabilirea contactului personal, observarea reciproca directa si stilul dialogului fiecaruia.

Desigur, intilnirea la virf care va avea loc chiar „acasa“ la presedintele George W. Bush, adica in Texas, n-a fost lasata la voia hazardului. Ea a fost atent pregatita, de-a lungul mai multor saptamini, pe multe meridiane ale planetei atit prin intermediari ai celor doi lideri, cit si prin intense contacte directe la nivel de ministere si departamente. Detaliile au fost analizate, la Washington, de sefii diplomatiilor celor doua state – Colin Powell si Igor Ivanov, iar la Moscova, de ministrii apararii – Serghei Ivanov si Donald Rumsfeld.

Fara indoiala, remarca Nezavisimaia Gazeta, problemele legate de lupta impotriva terorismului se vor afla in prim planul agendei convorbirilor din Texas dintre George W. Bush si Vladimir Putin. Se pare ca in aceasta privinta, celor doi interlocutori nu le va fi prea greu sa ajunga la un punct de vedere comun sau foarte apropiat, avind in vedere ca ambele parti cred ca lupta impotriva terorismului trebuie sa reprezinte obiectivul principal al comunitatii internationale. Nu trebuie uitat ca Rusia a sustinut SUA in mod activ in operatiunile lor antiteroriste si le-a dat mina libera aliatilor ei asiatici sa trateze direct cu Washingtonul oferirea spatiului lor aerian si chiar baze terestre pentru operatiuni militare terestre impotriva talibanilor din Afganistan. Kremlinul si Casa Alba sint total de acord ca in lupta impotriva terorismului nu trebuie sa te opresti la mijlocul drumului.

Actuala intilnire Bush-Putin ar putea aduce multe clarificari legate de viitorul Afganistanului si de reconstructia acestei tari distruse de decenii de razboi, ambii interlocutori impartasind punctul de vedere ca talibanii nu-si au locul in viitorul guvern afgan. Nu este exclus ca dupa acest summit sa fie aleasa si varianta definitiva a celor care se vor implica direct in viitoarea reglementare politica la Kabul, alegindu-se intre Consiliul de Securitate al ONU, „G-8“ (grupul principalelor state industrializate ale lumii plus Rusia – n.r.) si statele vecine ale Afganistanului.

De pe agenda intilnirii din Texas nu poate lipsi, desigur, soarta Tratatului ABM, semnat de Moscova si Washington in 1972 si pe care Kremlinul, si nu numai, il considera un instrument extrem de important al stabilitatii strategice. Casa Alba doreste sa se elibereze din catusele acestei relicve a Razboiului rece si sa-si realizeze scutul lor national antiracheta (NMD). Argumentele americane referitoare la amenintarile asa-ziselor state-paria (Irak, Iran, Libia si Coreea de Nord) nu par convingatoare pentru Moscova, presedintele Putin afirmind dupa intilnirea de la Shanghai ca intelege unele argumente ale partii americane, chiar daca are anumite rezerve. Nu trebuie uitat ca si pentru SUA retragerea din ABM ar fi o actiune politica destul de riscanta. Asa cum preciza chiar seful Pentagonului, Donald Rumsfeld, tara sa nu doreste sa puna cineva la indoiala dorinta Washingtonului de a respecta acordurile internationale.

Un alt subiect dureros al relatiilor ruso-americane, afirma Nezavisimaia Gazeta, este problema largirii NATO spre Est. Ea va figura, fara indoiala, pe agenda convorbirilor din Texas, chiar daca reprezentantii Casei Albe declara ca extinderea Aliantei Nord-Atlantice ramine o problema a politicii SUA. Moscova crede ca in capitalele occidentale se ignora faptul ca nici o extindere a NATO nu poate fi un panaceu impotriva amenintarilor teroriste si ca uriasul bloc politico-militar nu-si mai are rostul dupa destramarea URSS si a Tratatului de la Varsovia. Nu se stie insa care ar putea fi pretul unei solutii de compromis care sa multumeasca atit Washingtonul, cit si Moscova, pret care sa despovareze si partile din restul Europei de teama pericolului dinspre rasarit.