Se numeşte Radu Ionescu şi în şapte ani de când studiază chitara clasică a reuşit să adune zeci de premii naţionale şi internaţionale, care îl stimulează să-şi contruiască o carieră internaţională.
Radu Ionescu studiază muzica din clasa I. A devenit elev al Liceului de Artă „Marin Sorescu“ din Craiova datorită tatălui său, care avea aptitudini muzicale. „Mai cânta cu băieţii, dar niciodată pe scenă. A vrut să vadă dacă am şi eu acest talent şi s-a dovedit că am“, povesteşte adolescentul. Familia l-a sprijinit foarte mult să studieze. Pe când era doar un şcolar, i-a cumpărat chiar o pianină. „La vremea respectivă a dat foarte mult pe ea tatăl meu. I-am şi zis: «Bătrâne, n-ai fost prea inspirat la faza asta, puteai să iei ceva mult mai ieftin». Şi răspunsul a fost: «Da’ e de colecţie». Problema e cine să vadă că e de colecţie, cele cinci persoane care intră pe an în casă la noi?!“, povesteşte zâmbind adolescentul, când vine vorba de începuturile sale. În clasa a V-a şi-a descoperit însă adevărat pasiune: chitara clasică. Primul recital l-a susţinut după doar trei luni de studiu cu profesorul de la clasă, George Mitrache. Acum este în clasa a XII-a, dar şi-l aduce aminte de parcă ar fi fost ieri. Retrăieşte chiar şi emoţiile acelui moment. „Am cântat în sala mare a liceului. Am fost destul de ridicat ca nivel. Cântam cam ce cântau şi cei care o studiau de câţiva ani“, spune Radu.
Olimpiada Naţională, rampă de lansare
De pe scena liceului a ajuns rapid la concursurile de specialitate. De la prima participare a obţinut un premiu care i-a dat convingerea că trebuie să continue. „Am fost apoi la Olimpiada Naţională de Muzică, la care am obţinut locul II. A fost o rampă de lansare pentru mine. M-a ambiţionat să studiez foarte mult şi să urc mai sus“, spune Radu Ionescu. A avut parte apoi de numeroase succese. „A urmat un şir de 52 de premii, din care 42 de premii I la nivel naţional şi internaţional. Am fost la concursul internaţional de la Sinaia, cel mai vechi din România, fondat de profesorul meu de la Bucureşti, cu care fac meditaţie, Liviu Georgescu. L-am câştigat de trei ori la toate categoriile. Concursul internaţional de la Bucureşti, care se ţine şi anul acesta, pe 12 decembrie, l-am câştigat tot de trei ori, la toate categoriile de vârstă, plus olimpiada naţională, trei ani la rând premii“, spune elevul. În continuare îşi doreşte să studieze chitara clasică. Nu are un model, ci vrea să fie original.
A reprezentat Craiova la Ateneul Român
Radu Ionescu este unul dintre cei cinci elevi care a reprezentat Craiova în competiţia pentru titlul de capitală internaţională, la concertul de la Ateneul Român. Concertul respectiv i-a adus mari emoţii. „Am avut emoţii cât casa“, spune adolescentul. A avut însă şi multă satisfacţie. „Concertul de la Ateneul Român a fost un moment unic pentru mine şi apogeul pregătirii mele până în momentul de faţă. Mă bucur foarte mult că am putut participa la un eveniment de o asemenea anvergură. Am avut emoţii cât casa, dar a ieşit foarte bine şi mă bucur că am avut aprecieri de la oameni de talie mondială. Au venit ambasadori din întreaga lume să ne felicite“, îşi aduce aminte cu plăcere Radu.
Visează să studieze la un conservator din străinătate
Până la sfârşitul liceului nu mai este mult. În vară va susţine bacalaureatul. Se pregăteşte intens pentru acest moment, mai ales că şi-a făcut planuri să studieze în străinătate. Are două variante. Una ar fi Spania, ţară de care se leagă reuşita unui alt tânăr, pe care Radu îl ştie. „Îl cunosc pe Alexandru Munteanu, care a ajuns în Spania datorită maestrului Octav Kalleya, dirijor craiovean. Şi eu am fost remarcat de dânsul. A venit la mine după un concert şi mi-a spus că dacă am nevoie poate să mă ajute cu o vorbă“, mărturiseşte Radu Ionescu. Dacă ar ajunge în Spania, ar studia mai mult muzica flamenco. O a doua variantă ar fi Australia. Visul lui Radu Ionescu este să ajungă la Sidney, îi place oraşul şi crede că poate face performanţă. Până se va decide pe ce drum va merge, mai are câteva etape de trecut. Este însă sigur că nu îşi doreşte să rămână în România, pentru că în străinătate va învăţa mai mult şi poate ajunge să concerteze pe marile scene ale lumii. Succesul său s-a bazat însă pe sprijinul familiei, care a făcut sacrificii financiare. Pentru el, sacrificiul a însemnat doar multe ore de studiu.
