Spaima, cauzată de o proteină din creier
Cercetătorii americani sunt de părere că au identificat elementul care ţine frica blocată în creier. În opinia lor, această descoperire ar putea avea aplicaţii pozitive în tratarea bolii Alzheimer sau a stresului posttraumatic. Este vorba despre o proteină esenţială în păstrarea structurii celulare şi, de asemenea, importantă în dezvoltarea embrionară. Potrivit studiului realizat de cercetătorii coordonaţi de Kerry Ressler de la Şcoala de Medicină Universitară din Emory, în perioada formării memoriei pe termen lung, au loc schimbări structurale în sinapse, un rol important în acest proces revenindu-i genei numite betacatenină. Cel puţin, aşa s-a întâmplat în cazul şoarecilor de laborator. Dacă aceştia suferă un şoc electric imediat după ce aud un anumit sunet, ei învaţă gradual să se teamă de el, rămânând „îngheţaţi“ de spaimă. Având în vedere că betacatenina este importantă în dezvoltarea embrionilor, Ressler şi echipa sa au infectat un virus care inhibă această genă la şoarecii al căror ADN a fost modificat, astfel încât proteina să nu mai poată fi produsă. Virusul fabricat genetic a fost injectat în glanda amigdală din creierul şoarecilor, zonă despre care se crede că este importantă în formarea memoriilor bazate pe emoţii. „Am concluzionat că, după ce betacatenina este îndepărtată, şoarecii încă învaţă să se teamă de şocuri. Dar, două zile mai târziu, teama lor pare să se diminueze, pentru că stau nemişcaţi de spaimă jumătate din perioada iniţială, atunci când aud sunetul“, a explicat specialistul american. Potrivit cercetătorilor, betacatenina este activată în creier pentru a susţine procesul de învăţare, însă, după ce procesul transformării memoriei de scurtă durată în memorie de lungă durată este complet, această genă nu pare să mai fie necesară.
