Senatorii au aminat decizia referitoare la proiectul de lege privind gratierea pedepselor

Comisia juridica a Senatului a aminat, ieri, luarea unei decizii in cazul proiectului de lege privind gratierea unor pedepse si inlaturarea unor masuri si sanctiuni. Decizia a fost luata de presedintele de sedinta, senatorul PSD Ion Predescu care a motivat ca trei dintre membrii comisiei – Antonie Iorgovan (PSD), Doru Ioan Taracila (PSD) si Nicolae Vlad Popa (PNL) – n-au putut fi prezenti la dezbateri din „motive obiective“ si vor dori sa-si expuna punctele de vedere intr-o sedinta viitoare. Cel mai dezbatut punct al proiectului de lege l-a constituit modul in care vor fi puse in practica dispozitiile legii: fie pentru pedepsele, masurile si sanctiunile aplicate prin hotariri judecatoresti definitive, pronuntate pina la data publicarii in Monitorul Oficial (varianta propusa de Ministerul Justitiei si aprobata de Camera Deputatilor), fie pentru faptele savirsite pina la 26 iulie 2001 (varianta prezenta in proiectul initial al guvernului). Senatorii prezenti s-au declarat in favoarea alegerii criteriului obiectiv al datei, Eckstein-Kovacs Peter remarcind ca varianta votata de Camera Deputatilor este una discriminatorie, care excede Constitutia. Punctul de vedere a fost impartasit si de senatorul PRM Viorel Dumitrescu, el amintind ca in situatia in care gratierea ar interveni pentru pedepsele, masurile si sanctiunile aplicate prin hotariri judecatoresti definitive, ar fi „infrint dreptul cetateanului de a se apara“. „Pentru ca hotarirea sa ramina definitiva, acesta isi va retrage apelul sau recursul, desi poate se considera nevinovat“, a aratat Dumitrescu. Prezent la dezbateri, seful Directiei Generale a Penitenciarelor, Emilian Stanisor, a precizat ca, in cazul in care se va tine cont de varianta votata de Camera Deputatilor, de prevederile legii vor beneficia aproximativ 3.000 de detinuti (din cei peste 50.000 aflati in penitenciare).In situatia aprobarii celeilalte forme, acest numar ar fi mult mai mare, in opinia sa o noua extindere a decretului de gratiere fiind “o greseala”. Potrivit proiectului de lege, se gratiaza in intregime pedepsele cu inchisoarea pina la cinci ani inclusiv, precum si pedepsele cu amenda aplicate de instantele de judecata. Exceptie de la aceste prevederi fac persoanele condamnate pentru infractiuni savirsite in stare de recidiva si recidivistii prin condamnari anterioare. De asemenea, nu pot fi gratiati cei condamnati pentru 50 de infractiuni prevazute in Codul Penal, intre care se numara cele contra sigurantei statului, de omor, vatamare corporala, lipsire de libertate, santaj, viol, incest, luare si dare de mita, trafic de influenta, proxenetism, dezertare. Gratierea nu va fi pronuntata nici in cazul celor care se fac vinovati de infractiuni prevazute de mai multe legi speciale si de ea nu vor beneficia nici cei care au savirsit infractiuni pentru care pedepsele cu inchisoarea sint mai mari de 15 ani. Textul de lege mai stipuleaza faptul ca persoanele gratiate, care, in decurs de trei ani, savirsesc cu intentie o infractiune, vor executa, pe linga pedeapsa stabilita pentru acea infractiune, si restul de pedeapsa ramas neexecutat.