Campania de informare a pacienţilor asiguraţi din Oltenia în privinţa drepturilor pe care le au în perioada spitalizării, demarată de Gazeta de Sud, a ajuns şi în judeţele Olt şi Vâlcea. Afişele editate de GdS cu mesajele privind obligativitatea spitalelor, în baza legilor în vigoare, de a asigura bolnavilor internaţi medicaţia, analizele şi investigaţiile necesare tratării până la externare, fără ca aceştia să fie nevoiţi să plătească pentru vreun serviciu medical, au fost lipite în secţii, în Ambulatoriul de specialitate şi în Urgenţă, atât la Spitalul Orăşenesc Balş, cât şi la Spitalul Municipal Drăgăşani.
Cele două unităţi medicale, unde se tratează anual 7.000, respectiv 11.000 de bolnavi, au cam aceleaşi probleme, fondurile insuficiente primite de la Casa de Asigurări de Sănătate (CAS) pentru a acoperi cheltuielile cu toţi pacienţii internaţi, pe care nu-i pot trimite acasă pe motiv că s-a depăşit numărul de internări plătite de Casă. „La fel se întâmplă şi cu cei care vin direct în Urgenţă, mulţi neasiguraţi, pe care, de asemenea, nu-i poţi refuza“, susţin, la unison, conducerile celor două spitale intrate în campania GdS. Ambele au mai precizat că nu se pune problema ca pacienţii să cumpere medicamente sau materiale sanitare pe perioada internării, dar că spitalele nu-şi pot permite să achiziţioneze toată gama de medicamente, în special cele scumpe.
„Prefer să trimit cazurile grave la Craiova, nu la Slatina“
Spitalul din Balş are în structura sa 119 paturi, însă doar 89 sunt bugetate de Casa de Asigurări de Sănătate, şi are în componenţă trei secţii – chirurgie, medicină internă și boli cronice, şi două compartimente – pediatrie și obstetrică-ginecologie. Într-un an, aici sunt internaţi între 6.000 şi 7.000 de bolnavi, pentru diverse afecţiuni, „dar în ultimii doi ani Casa nu ne-a decontat decât jumătate din cazurile rezolvate“. „Restul de pacienți îi tratăm pe cheltuiala proprie a spitalului, pentru că nu-ți permiți să te rezumi la contractual cu CAS. Nu-i poți spune omului că ai terminat numărul de internări pe luna respectivă şi că nu-l mai poţi primi în spital, pentru că, Doamne ferește, se întâmplă ceva şi e malpraxis…“, a afirmat dr. Carmen Grigoriu, directorul medical al Spitalului Orăşenesc Balş.
Medic chirurg de profesie, Carmen Grigoriu susţine că la spital, în afară de intervenţiile la bolnavii de cancer, se fac cam toate operaţiile posibile, evident în funcţie şi de gradul spitalului (IV), pentru că sunt şi cazuri care depăşesc competenţa unităţii medicale. Aceste cazuri ajung de regulă la Spitalul Judeţean de Urgenţă din Craiova, care este preferat Spitalului Judeţean Slatina. „Prefer să trimit cazurile mai grave la Craiova, pentru că ne înțelegem mai bine cu cei de acolo și procedura de transfer se derulează rapid, față de Slatina, unde până se fac toate formalitățile pacientul ar putea să și ajungă la spital. Iar până la urmă e vorba de minutele de aur, nu?“, explică directorul medical. „La Craiova trimitem traumatologia gravă, politraumatismele şi cazurile de abdomene acute care se prezintă noaptea, pentru că nu avem linie de gardă pe ATI și nu putem interveni. Dacă este vorba de o apendicită și poți să ții pacientul până dimineața la 7.00, când vine medicul, cazul rămâne, dar dacă e un abdomen acut de altă natură nu prea poți să-l ții în spital. Nici nașterile premature nu avem voie să le ținem în spital, pentru că nu ne permite gradul“, spune dr. Carmen Grigoriu.
La spitalul din Balş, laboratorul, radiologia şi terapia intensivă nu pot lucra permanent, pentru că nu există linii de gardă. În schimb, unitatea stă bine la aparatură şi la indicele de complexitate a cazurilor (ICM), care se ia în calcul la decontarea de către CAS a cazurilor rezolvate. „Cu aparatura ne-am mişcat bine. Avem de aproape cinci ani un laparoscop, avem şi endoscop, colposcop, histeroscop. Dar când e vorba de vreo operație mai grea, omul alege de cele mai multe ori să meargă la un spital mai mare. Avem şi un ICM bun, de 1,02 (apropiat de cel al spitalelor judeţene – n.r.), şi ne-am descurcat şi cu banii, având în vedere că nu figurăm cu datorii și mai avem și un pic de plus“, mai spune directorul medical al spitalului.
Ambulatoriu modern la Spitalul Balş
În ceea ce priveşte medicamentele oferite bolnavilor internaţi, conducerea spune că nu vor fi probleme, deşi a existat „o perioadă cumplită pentru că s-a întârziat cu Contractul-cadru şi cu aprobarea bugetului, dar acum s-au terminat licitațiile și am reușit să facem comenzi“. Singura mare problemă a rămas cea a urgenţelor care nu sunt… urgenţe. Spitalul are o Cameră de gardă pe Urgență, unde sunt doi medici (unul pe chirurgie – obstetrică şi altul pe interne și pediatrie) şi unde ajung în jur de 12.000 de pacienți pe an. „Românul s-a învățat, nu am asigurare, mă doare ceva, vin la camera de gardă că sunt obligați să mă consulte și e gratis. Unii şi-ar putea rezolva problemele la medicul de familie sau în Ambulatoriu, dar aleg să vină la Urgență și mai ales în weekend, când medicii ceilalți nu lucrează. Plus că, dacă îl consulți și îi spui că nu e urgență, începe să facă scandal. Din cei care vin aici, cam 75% reprezintă o urgență, restul vin doar pentru a fi consultați. Din cei care sunt o urgență, cam 40% rămân și internați“, a spus dr. Carmen Grigoriu.
Spitalul are un ambulatoriu modern, reabilitat şi dotat printr-un proiect derulat şi finanţat de consiliul local, fiecare cabinet dispunând de aparatura solicitată de cadrele medicale. Programul de funcţionare este de luni până vineri, între orele 7.00 – 16.00, iar adresabilitatea e destul de mare, ambulatoriul având 16 specialităţi.
În curte două lucruri atrag atenţia vizitatorului, o fântâniţă cu iz bisericesc, construită de familia unui pacient, de unde iau apă nu doar bolnavii, ci şi locuitorii din împrejurimi, şi o statuie a dr. Agripina Ionescu. „Este una din primele doctorițe ale zonei, care a trăit între anii 1884 şi 1964. O rudă a doamnei, stabilită prin străinătate și având o vârstă înaintată, ne-a rugat să o lăsăm să pună o statuie aici, că ne va sponsoriza cu vreo 200.000 de euro. Am acceptat bucuroși, însă, între timp, sponsorizarea a picat pentru că doamna a trecut în lumea celor drepți, iar moștenitorii nu au mai vrut să audă de noi“, ni se explică de către conducere.
„Încercăm să acoperim tot spectrul de medicamente“
Faţă de Balş, spitalul din Drăgăşani are o adresabilitate mai mare, dar şi un număr mai mare de secţii şi compartimente: medicină internă, chirurgie, obstetrică-ginecologie, pediatrie, boli infecțioase, psihiatrie, neurologie, ortopedie, anestezie şi terapie intensivă, plus laborator de analize, de radiologie şi imagistică şi un computer tomograf nou, achiziționat în 2012 cu bani de la Ministerul Sănătăţii și de la autoritățile locale. Spitalul are 256 de paturi, din care 226 contractate cu CAS în 2013, şi o medie de 800 de internări pe lună. „Avem și luni mai aglomerate, în special iarna, când sunt și o mie de pacienți, iar Casa nu plătește pentru toți. Contractul variază de la lună la lună, iar anul acesta există o reducere a fondurilor alocate prin contractual cu CAS, față de anul trecut. De fapt, de la an la an se înregistrează o scădere a fondurilor, cam cu 15%, lucru care ne îngreunează situaţia“, susţine managerul Spitalului Municipal Drăgăşani, dr. Alina Şuşanu.
Cum fondurile de la CAS sunt insuficiente, acest lucru se poate răsfrânge şi asupra tratării bolnavului. Managerul spune însă că, din suma alocată pentru medicamente, „am încercat să găsim un echilibru, adică să luăm câte un produs din fiecare categorie“. „Noi suntem un spital rezonabil din puntul ăsta de vedere, pentru că încercăm să asigurăm medicația pacientului, să acoperim tot spectrul de medicamente. Că ar mai fi nevoie de un medicament mai scump, găsim o soluţie, îi dăm pacientului rețetă și scrisoare medicală la plecare, pentru a-l obține în regim compensat“, mai spune dr. Alina Şuşanu. Aceasta a mai precizat că, în materie de aparatură medicală, spitalul stă bine şi că la Drăgăşani se fac și intervenții chirurgicale complexe. Cazurile care depăşesc competenţa spitalului sunt trimise la Vâlcea, Slatina sau Craiova (politraumatismele).
Şi la Drăgăşani se pune problema prezentărilor inutile la Urgenţă, la camera de gardă, în jur de o sută de pacienţi pe zi. „Foarte mulți sunt neasigurați, mulți nu au ce căuta la urgență, pentru că nu constituie o urgenţă. Până nu va exista o metodă de a-i convinge pe oameni că au greșit venind aici, e greu. Jumătate din ei ar putea fi rezolvați de medicul de familie“, afirmă managerul Alina Şuşanu. Reamplasarea ambulatoriului integrat al spitalului la parterul clădirii, astfel încât medicii să lucreze prin rotație și în spital și în ambulatoriu, a dus la creşterea adresabilităţii, conducerea dorind ca şi Secţia de obstetrică-ginecologie, aflată într-o clădire separată, în afara spitalului, să fie adusă în incinta unităţii. „Să vedem cum găsim finanţare pentru această secție, ori să construim o clădire nouă, ori să reamplasăm saloanele. Până atunci, cu sprijinul autorităților, în curtea spitalului se construieşte o bisericuță“, a mai menţionat dr. Alina Şuşanu.
Campania GdS a trecut deja pe la spitalele din Dolj, Gorj şi Mehedinţi şi se va încheia după ce afişele cu drepturile pacienţilor asiguraţi pe perioada internării vor ajunge şi în celelalte zece spitale din judeţele Olt şi Vâlcea.
