Alimentaţia corectă joacă un rol esenţial în menţinerea sănătăţii. Pentru acest lucru, este necesar să respectăm anumite reguli, nu doar să ne umplem sto-macul.
O alimentaţie sănătoasă înseamnă să ştim să combinăm alimentele care conţin elementele vitale şi indispensabile funcţionării organismului şi aduc energia necesară pe durata întregii zile.
Organismul uman este capabil să se adapteze oricărui regim alimentar. Însă, o alimentaţie corectă nu este lipsită de dulciuri sau de mâncare de la fast-food. Nu trebuie să abuzăm, deoarece, pe termen lung, organismul se va epuiza. Fiecare dintre noi trebuie să-şi analizeze singur modul de alimentaţie, să respecte orele de masă.
Organizarea meselor
Dacă mâncăm doar dimineaţa şi seara şi sărim peste masa de prânz, stomacul secretă la miezul zilei prea mult acid clorhidric, care nu descompune mâncarea, ci roade mucoasa stomacală.
Trebuie să încercăm să mâncăm la ore fixe, chiar dacă nu este simplu. Corpul se obişnuieşte să primească regulat alimente în fiecare zi. Mesele trebuie să rămână un moment de destindere. Pentru ca digestia să se facă mai bine, masa trebuie luată în momentul în care orice activitate a încetat, iar alimentele trebuie bine masticate şi savurate.
Dr. Nicole Larson împreună cu o echipă de specialişti de la Universitatea Minnesota din Statele Unite au analizat obiceiurile alimentare a 1.700 de tineri, pe o perioadă de cinci ani. Studiul a arătat că adolescenţii care iau masa în familie şi cu care părinţii reuşesc să comunice nu dobândesc obiceiuri dăunătoare, precum fumatul şi consumul de alcool.
„Mesele în familie îi determină pe adolescenţi să opteze pentru o alimentaţie sănătoasă, părinţii servind ca model în acest sens. Familiile ar trebui să fie încurajate să ia mai des masa împreună", a declarat dr. Nicole Larson.
Persoanele care suferă de gastrită trebuie să evite mesele copioase şi alcoolul, care arde mucoasa stomacului. Fumatul micşorează cantitatea de sânge ce trebuie să ajungă în vase în procesul de digestie, fiindcă nicotina nu numai că înfundă vasele, dar provoacă şi spasme de contracţie în vasele sanguine. Mâncarea nu trebuie să fie prea fierbinte sau prea prăjită. Nici oţetul nu face bine persoanelor suferinde de gastrită.
Alimente sănătoase
Nu există alimente proaste, ci doar obiceiuri alimentare proaste. Trebuie să consumăm puţin din toate. Alimentele sunt compuse din proteine (produse lactate, carne, peşte), glucide sau carbohidraţi (fructe, miere, făinoase), lipide (produse grase de origine animală şi vegetală) şi din fibre (legume verzi şi uscate), care conţin apă, vitamine, minerale şi oligoelemente.
Este permisă carnea slabă de vacă, pui sau porc fără grăsime. Carnea poate fi preparată sub formă de rasol, sufleu sau budincă. Peştele alb este permis sub formă de rasol. Sunt recomandate brânza dulce de vaci, urda şi caşul nesărat. Iaurtul este un aliment bazic care ajută la distrugerea bacteriei ce cauzează formarea în exces a acizilor din stomac. Ouăle sunt bune fierte şi moi. Puteţi face şi ochiuri româneşti (în apă fiartă). Fructele şi legumele pot fi consumate sub orice formă. Făinoasele albe trebuie fierte foarte bine şi este de preferat să fie servite sub formă de sufleuri sau budinci. Este bună şi mămăliga, dar foarte bine fiartă. Sucurile şi pireurile de fructe sau compotul nu trebuie să lipsească din alimentaţia zilnică.
