Inainte de a pleca in Canada i-au aparut in tara trei carti: „Tara brânzei“, „Mica istorie“, „Eu, Luca si chinezul“. Dintre cele trei, in anul 2001, cartea „Tara brânzei“ i-a aparut si in Canada, in traducere proprie, la editura canadiana „XYZ“ din Montreal, si a fost intâmpinata de cronici foarte bune.
Felicia Mihali este originara din judetul Olt, dar a trait o buna perioada in zona Maramuresului, unde a cunoscut o viata, dupa cum spune ea, foarte frumoasa alaturi de prieteni si familie. Este licentiata in filologie, in limbile chineza si olandeza, insa nu a profesat niciodata. A lucrat din 1993 pâna in 2000 la cotidianul Evenimentul Zilei, la departamentul cultural. In anul 2000, a reusit sa emigreze in Canada. Aici s-a integrat relativ repede, fiind admisa la Universitatea din Montreal la un master in Literatura Comparata.
„M-am orientat instinctiv si m-a ajutat faptul ca sunt o persoana foarte muncitoare si cu un spirit foarte puternic. Am fost admisa la Universitatea din Montreal la un master in Literatura Comparata. Am urmat cursurile de Istoria artei, asta a fost pasiunea mea, fara a avea neaparat dorinta sa fac o meserie din asta, ci pur si simplu pentru ca mi-a facut placere si mi-a prins foarte bine. M-am pus la punct cu limba de creatie, franceza literara, fiindca exista o distanta intre limba vorbita si cea scrisa, asta se vede si in româna. Mi-am dat seama ca trebuie sa incerc rapid sa public. Mi-am tradus singura romanul «Tara brânzei», am verificat traducerea cu ajutorul unei profesoare de la universitate si, când totul a fost gata, la capatul a câteva luni de munca, l-am trimis la mai multe edituri. Am primit multe refuzuri inainte de acordul editurii «XYZ», iar la sfârsitul lui 2001 a aparut «Le pays du fromage»“, a declarat Felicia Mihali.
Cartea „Tara brânzei“ a placut foarte mult, insa scriitoarea s-a temut cel mai tare de faptul ca cititorii se vor opri la primul nivel al cartii, la imaginea satului, la comunism, la saracie, lucru care nu s-a intâmplat. Cronicile publicate in unele ziare din Quebec fac dovada faptului ca romanul a fost citit si analizat asa cum trebuia. Asa cum si-a dorit, publicul a sondat profunzimile cartii, nu structura ei de suprafata.
„In romanul «Tara brânzei» am vrut sa zdruncin un mit care a facut cariera in literatura româna, cel al satului vazut ca «buric al pamântului», spatiu al puritatii care ne salveaza de oras, si faptul ca eternitatea s-ar fi nascut acolo. Este foarte greu sa destrami un asemenea mit atâta timp cât toti am crescut cu el“, a declarat autoarea.
Dupa cum povesteste scriitoarea, exilul este un mare câstig nu numai din punct de vedere material, dar si din punct de vedere al faptului ca intâlnesti noi culturi pe care ai prilejul sa le studiezi si sa te imbogatesti spiritual.
„Când vrei sa devii cunoscut intr-o tara straina si sa te impui ca scriitor, normal ca nu mai poti scrie in limba materna. In cazul meu, traind in Canada franceza, citesc in franceza, vad filme titrate in franceza, vorbesc in franceza. Ar fi sinucidere curata sa scriu in româna. De altfel, care editura din Montreal ar edita o carte de-a mea scrisa in româna? Nu voi mai scrie in româna si nu voi mai critica societatea româneasca pentru ca nu este drept sa o critic din moment ce eu nu mai traiesc aici. Dar publicul privilegiat este si va ramâne cel din România. Spun asta ca o declaratie de credinta“, a spus Felicia Mihali.
22 de mii de dolari pentru un roman
Cel mai nou roman al autoarei este „Regina si soldatul“. Este un roman in exclusivitate al Quebecului, acesta fiind sustinut in totalitate de Guvernul Canadei. Pentru el au fost alocate 22 de mii de dolari. In Canada sunt ajutati foarte mult oamenii de cultura prin fondurile alocate. Romanul a aparut in luna septembrie a anului 2005 si, din pacate, abia acum are prilejul de a fi prezentat in fata unui public in intregime din România.
„Ultimul roman publicat de mine, «Regina si soldatul», este inspirat de viata lui Alexandru Macedon. Actiunea se petrece in anul 330 i.d.Hr., in timpul campaniilor in Orient, când l-a omorât pe Darius la Issos si toata familia acestuia a devenit prizoniera lui, respectiv mama si sotia marelui rege persan. Le-a purtat doi ani cu el in campanie si tânarul de 23 de ani care era Alexandru Macedon a fost atât de fascinat de personalitatea batrânei persane, mama lui Darius, incât se spune ca a avut o relatie intima cu ea. Ea avea intre 65 si 70 de ani. Pâna la urma, mama regelui Darius vine sa traiasca in Grecia, in timp ce Alexandru isi face campania pâna la Indus. Adevarul istoric este ca, atunci când ea a aflat ca Alexandru a murit, s-a lasat sa moara prin infometare. Insa povestea mea nu se termina asa. M-am documentat enorm pentru acest roman, dar mi-a facut o mare placere, pentru ca imi plac cronicile vechi, in care gasesti amestecul acesta de adevar si fictiune. Dupa aceste studii pe care le-am facut, am ajuns la concluzia ca nu tot timpul cei care se pretind a fi dornici sa civilizeze barbarii sunt la rândul lor civilizati. Este o paralela si la ceea ce se petrece cu razboiul din Irak si Afganistan“, s-a destainuit autoarea.
In prezent, beneficiind de o noua bursa de la Conseil des Arts et des Lettres, Felicia Mihali lucreaza la un nou roman, pe care spera sa-l incredinteze editurii „XYZ“ in toamna acestui an. Romanul se intituleaza „Sweet, Sweet China“, este sustinut tot de Guvernul Canadian si are o mare influenta din perioada in care autoarea a lucrat in China prin intermediul unei burse. „Eu am obligatia sa prezint editurii tot ceea ce produc. Exista in contract o clauza a primului refuz, adica numai daca ei refuza sa-l publice, eu am dreptul sa duc manuscrisul la alta editura“, a spus autoarea.
In prezent, Felicia Mihali lucreaza cu copiii emigrantilor din Canada. Preda limba franceza si ii ajuta la integrarea sociala.
