De la inventarea sa si pâna acum, cinematografia a fost cel mai mare creator de fantezii sexuale: vampiri, femei fatale, fete rele… Conceptul de femeie ca tentatie irezistibila s-a schimbat din secolul al XX-lea si pâna in zilele noastre datorita contextelor sociale. De la femeia alba si voluptuoasa de la inceputul secolului, trecând la blonda razboinica si pâna la femeia independenta de acum, cinematografia a fabricat diverse prototipuri feminine de seductie.
La inceputul secolulului al XX-lea, când abia fusese inventata cinematografia, Theda Bara a fost incarnarea prin antonomaza a biblicei Eva, care a adus raul pe lume. Cu parul negru, voluptoasa, cu pielea alba si cu ochi negri, ea aparea mereu inconjurata de pene, matasuri si catifea pentru a-l fermeca pe muritorul de rând, dezarmat. Una dintre cele mai importante interpretari este cea din 1917, in „Cleopatra“. De atunci, mai multe actrite au dezvoltat un mit, cel al pierzaniei barbatilor, cu frumusetea lor, inteligenta, miscarile, cuvintele si senzualitatea lor. Cu trecerea timpului, prototipul femeii se schimba si o data cu el femeia mistificata.
Dupa Theda Bara, in anii ’20 este in voga fata moderna si independenta. Louise Brooks, tunsa scurt, baieteste, cu fusta scurta, era femeia prin excelenta. Fata muncitoare, independenta si „sic“ era prototipul modernitatii.
In anii ’30 apare femeia-vampir. La Hollywood incepe sa se remarce figura provocatoare a lui Marlene Dietrich. Imbracata in barbat si insinuând un lesbianism pe atunci interzis, fotografiata intr-un mod sofisticat de catre Josef van Sternberg, alterna intre frac si paiete si personifica pâna si cele mai inavuabile fantezii masculine.
Tot in aceasta perioada a fost descoperita Greta Garbo, a carei copilarie in Elvetia a fost dura si care a ajuns in lumea filmului din intâmplare. A lucrat in tara sa natala cu regizorul Mauritz Stiller, marele geniu el vremii, care avea sa fie si mentorul ei. Mai târziu, ajunsa la Hollywood, a fost catalogata drept femeia fatala. Rezervata, a stiut sa-si protejeze viata privata, desi a ramas un mit al seductiei.
Katherine Hepburn – plina de gratie si eleganta
Intre anii ’30 si ’40, Katherine Hepburn a devenit o icoana sexuala. Cea mai mare actrita care a existat vreodata era o persoana rafinata si de o frumusete orbitoare, plina de gratie si eleganta. Provenind dintr-o familie instarita, vedeta nu a avut totusi o copilarie usoara. Ea a decis sa se dedice cinematografiei si, dupa un debut nu tocmai stralucit, a cunoscut succesul cu „A Bill of Divorcement“ (1932). De atunci, cariera sa a fost in continua ascensiune.
Bomba roscata apare mai târziu. Multi barbati au ajuns la pierzanie din cauza Gildei, in anii ’40. Rita Hayworth a fost perfectiunea in miscare, apoi in culoare. Fotografia sa i-a incalzit pe soldati in cel de-al doilea razboi mondial in noptile geroase. Gilda a devenit femeia fatala a acestor ani.
Blonda exploziva a facut furori in anii ’50. Marilyn Monroe a marcat un hit in canoanele frumusetii: blonda voluptuoasa, dar si ingenua, cu un decolteu larg, o imagine care a ramas pentru posterioritate.
Vivien Leight era deja in aceasta perioada o femeie idolatrizata si nu degeaba a câstigat un premiu Oscar pentru cea mai buna actrita in cel mai celebru film al vremii, „Pe aripile vântului“, bazat pe romanul lui Margaret Mitchell. Acum este adorata de barbati, dar si invidiata de femei, când joaca alaturi de Marlon Brando in filmul „Un tramvai numit dorinta“ (1951), pentru care a obtinut o alta statueta a Academiei de Film.
Actrita, mit feminin, aristocrata si printesa. Toate si nu numai pentru Grace Kelly. Starul a jucat cu succes in filme precum „Mogambo“ (1953) si muzicalul „High Society“ (1956). Cu acestea si-a facut loc in inima oricarui barbat. Insa a sa apartinea doar lui Rainier II, mostenitorul Principatului Monaco, cu care s-a casatorit in 1956.
Ava Gardner – mitul seductiei la Hollywood
O viata si o cariera infloritoare a avut Ava Gardner, una dintre cele mai mari actrite si mituri ale seductiei din istoria Hollywoodului. Viata ei sentimentala a fost tumultuoasa (s-a casatorit si a divortat de trei ori), iar aceasta sensibilitate a transpus-o in filmele „Mogambo“ (1953) si „The Night of the Iguana“ (1964). Privirea si senzualitatea sa ii innebunea pe toti barbatii.
In anii ’60, Franta reuseste sa ajunga la Hollywood cu Brigitte Bardot. In afara frumusetii perfecte, Bardot este prietenoasa, dezinhibata, prototipul femeii pisicuta. Ea nu a incântat doar Franta, ci intreaga lume.
Eleganta rece apare in anii ’70. Lansata spre sfârsitul decadei anterioare prin interpretarea legendarei hoate Bonnie Parker, Faye Dunaway a captivat anii ’70 datorita distingerii sale in filme precum „Chinatown“ sau „Cei trei muschetari“.
Anii ’80 sunt cei ai seductiei fatale. Capabila sa interpreteze cu egala eficacitate rolul unei femei obsedate de un barbat insurat in „Atractie fatala“ si al unei marchize intrigante din secolul al XVIII-lea in „Legaturi periculoase“, Glenn Close avea atât o minte, cât si un corp atragator, si nu doar.
Intre anii ’80 si ’90, Maryl Streep este modelul de femeie seducatoare, cu un corp frumos si o inteligenta coplesitoare, reprezentând cel mai bun mit feminin al anilor ’80 si al femeii complexe al decadei urmatoare. Marile sale calitati au ajutat-o sa câstige admiratia publicului, in special masculin, in filme precum „Kramer vs. Kramer“ (1979), „Heartburn“ (1986) si „The House of the Spirits“ (1993), bazat pe romanul omonim al lui Isabel Allende.
Sharon Stone naste instincte primare
Anii ’90 sunt marcati de femeia perversa, fara scrupule. Nu multi ar fi putut ghici ca Sharon Stones, aceasta blonda huiduita in productii precum remake-ul filmului „Sangre y arena“ si „King Salomon’s Mines“, avea sa devina sex-simbolul decadei, datorita incrucisarii picioarelor din „Instinct primar“.
In prezent, Nicole Kidman si Julia Roberts sunt cele mai bine platite vedete de la Hollywood si cu cel mai mare renume international. Frumusetea, suavitatea, inteligenta si finetea lor le-au transformat in dive ale ecranului si in mituri venerate de orice barbat. Prima s-a remarcat in pelicule precum „Moulin Rouge“ (2001) si „The Hours“, unde a interpretat intr-un mod genial rolul scriitoarei Virginia Wolf. A doua, considerata „iubita Americii“, a cucerit lumea cu performanta sa din „Erin Brocovich“ (2000, pentru care a câstigat un premiu Oscar) si „Notting Hill“ (1999).
