Gymnocactus si Ortegocactus sunt adesea grupate impreuna in expozitii si colectii, datorita marimilor similare si conditiilor de crestere asemanatoare. Ortegocactus este un gen monotip din Oaxaca (Mexic). Gymnocactus este un gen cu putine specii, cu plante relativ mici (maximum 20 cm inaltime si opt-noua cm diametru), raspândite in centrul si nord-estul Mexicului. Speciile acestui gen au fost cam „instabile“ din punctul de vedere al clasificarii, in ultimul timp observându-se o trecere a acestora atât in genul Neolloydia, cât si in genul Turbinicarpus.
Gymnocactusii nu sunt greu de crescut. Au nevoie de lumina foarte puternica si sunt sensibili la udare excesiva. Se spune ca provocarea, pentru colectionar, nu este de a-i creste, ci de a-i creste cum trebuie. In natura, aceste plante cresc in crapaturile stâncilor, pe suprafete stâncoase. Cresc, deci, in soluri in care singura materie organica provine din resturile de frunze batute de vânt si care ajung sa fie oprite de spinii acestor cactusi, pentru ca mai apoi sa se depuna in crapaturi, hranind radacinile. Asa ca solul de cultura trebuie sa fie in foarte mare proportie mineral, cu putina argila. In general, gymnocactusii sunt plante globulare sau scurt cilindrice, de culoare verde-albastrui, cu 13-20 coaste spiralate, dizolvate in proeminente piramidale, areole lânoase albe, spini subtiri albi, gri sau maro deschis, flori roz-violaceu, albe sau purpurii.
Gymnocactus beguinii este o specie cu câteva forme, in general fiind plante mici, solitare, cu corpul verzui ascuns de spini densi, alb-gri. Gymnocactus subterraneus este din Tamaulipas Mexico. Asa cum sugereaza numele, in natura, o mare parte din corpul sau este subteran sau ascuns in crapaturi. Are o radacina groasa si este foarte sensibila la umezeala. Corpul verde inchis este acoperit cu spini albi (cei radiali) si negri (spinul central). Nu masoara mai mult de doi, trei cm in diametru si inaltime, fiind adesea putin alungit. Florile sunt roz pâna la purpuriu deschis, aproape la fel de mari ca si planta. Exista o varietate in Zaragoza, Nuevo Leon: Gymnocactus subterraneus v. zaragosae – care creste pe peretii aproape verticali ai unor stânci de gips. Gymnocactus viereckii este alta specie din Tamaulipas. Aceasta specie lastareste bogat. Este o planta aratoasa, cu spinii radiali albi, areolele lânoase, iar spinul central negru. Corpul este mai globular decât la Gymnocactus subterraneus. Gymnocactus knuthianus a fost denumit astfel in cinstea contelui F. M. Knuth din Knuthenborg in Bandholm (Danemarca). Se poate spune ca este o „necesitate“ a oricarei colectii. Are un corp sferic sau scurt cilindric, de obicei ramâne solitar si cu greu ajunge la 9-10 cm diametru la maturitate. Este partial „ascuns“ de spinii radiali intrepatrunsi si curbati pe planta. Infloreste relativ tânar, iar in habitat bobocii se pot observa inca din decembrie, pentru ca florile roz sa apara in martie. In conditii de sera, la noi in tara, intotdeauna infloreste in octombrie-noiembrie. Iarna e bine sa nu ajunga la temperaturi mai mici de zece grade Celsius.
Stiati ca…
• In pustiurile din Peru creste un cactus care poate sa mearga, „el cactus andante“? In loc de radacini el are niste excrescente acoperite cu tepi ascutiti. Când bate un vânt puternic, cactusul se deplaseaza pe distante mari, luându-si umezeala si hrana nu din sol, ci din aer.
• Cea mai parfumata planta din lume este un cactus american, al carui parfum se simte de la o distanta de un kilometru?
• Prima tara care a emis un timbru cu imaginea unui cactus este Turks & Caicos, in perioada 1909 – 1911?
